en-USro-RO

Inregistrare | Login
17 ianuarie 2018

Lectionarul Roman

Timpul Adventului
 
Timpul Crăciunului
 
Timpul Postului Mare
 
Săptămâna Sfântă
 
Sfântul Triduum Pascal
 
Timpul Pascal
 
Timpul de peste an
 
Sfinţii
 

Calendarul zilei

Miercuri, 17 ianuarie 2018

Sfintii zilei
Sf. Anton, abate **
Liturghierul Roman
Sf. Anton, abate **
Liturghie proprie, prefaţã pentru sfinţi
alb, P, LN
Lectionar
Ef 6,10-13.18: Îmbrãcaţi-vã cu armura lui Dumnezeu; 
Ps 15:Tu, Doamne, eşti partea mea de moştenire; 
Mt 19,16-26: Dacã vrei sã fii desãvârşit, mergi, vinde ceea ce ai şi dã sãracilor şi vei avea comoarã în cer!
Meditatia zilei
Miercuri din sãptãmâna a 2-a de peste an

LECTURA I
El era străpuns pentru păcatele noastre.
Citire din cartea profetului Isaia 52,13–53,12

52,13
Iată, slujitorul meu va avea succes;
se va înălţa, se va ridica şi va fi foarte sus.

14După cum mulţi s-au înspăimântat de tine –

chipul lui era mai desfigurat decât cel al unui om
şi faţa lui, decât a fiilor oamenilor –,
15 tot aşa, multe popoare se vor uimi
şi regi îşi vor închide gura înaintea lui,
căci vor vedea ceea ce nu li s-a povestit
şi vor înţelege ceea ce nu au auzit.
53,1 Cine a crezut în ceea ce ne-a fost anunţat?
Şi cine a cunoscut braţul Domnului?
2 S-a înălţat ca o mlădiţă înaintea lui
şi ca o rădăcină, dintr-un pământ uscat.
Nu avea formă şi nici frumuseţe ca să o privim,
nici înfăţişare ca să o dorim.
3 Dispreţuit şi refuzat de oameni,
om al durerii, cunoscător al suferinţei,
de care îţi ascunzi faţa.
Era dispreţuit şi noi nu l-am luat în seamă.
4 Iar el a purtat suferinţele noastre
şi durerile noastre le-a luat asupra lui.
Noi l-am considerat lovit, bătut de Dumnezeu şi umilit.
5 Dar el era străpuns pentru nelegiuirile noastre,
lovit pentru păcatele noastre.
Pedeapsa care ne aducea pacea era asupra lui.
Prin rănile lui noi suntem vindecaţi.
6 Noi toţi rătăceam ca oile,
fiecare avea propriul drum în faţă.
Domnul a făcut să cadă asupra lui
păcatele noastre, ale tuturor.
7 Chinuit şi umilit, el nu şi-a deschis gura;
ca un miel dus la înjunghiere
şi ca o oaie mută înaintea celor care o tund,
nu şi-a deschis gura.
8 A fost luat cu violenţă şi judecată;
cât despre generaţia lui, cine se gândeşte?
A fost şters de pe pământul celor vii,
pentru nelegiuirea poporului meu a fost lovit.
9 Mormântul lui a fost cu cei nelegiuiţi,
cu cel bogat a fost în moartea lui,
deşi nu făcuse nicio violenţă
şi nu fusese înşelăciune în gura lui.
10 Domnului i-a plăcut să-l zdrobească prin suferinţă;
când sufletul şi-l va pune ca jertfă pentru vinovăţie,
va vedea o descendenţă care-şi va lungi zilele
şi dorinţa Domnului, prin mâna lui, va avea succes.
11 Din truda sufletului său va vedea
şi va fi satisfăcut în cunoaşterea lui;
slujitorul meu cel drept îi va îndreptăţi pe mulţi
şi va lua asupra sa păcatele lor.
12 De aceea, îi voi face parte cu cei mari
şi cu cei puternici va împărţi prada,
pentru că şi-a dat sufletul la moarte
şi a fost numărat împreună cu cei nelegiuiţi.
Dar el purta păcatul multora
şi mijlocea pentru cei nelegiuiţi.
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 30(31),2 şi 6.12-13.15-16.17 şi 25 (R.: Lc 23,46b)

R
.: Tată, în mâinile tale,
încredinţez sufletul meu.

2 Doamne, în tine am căutat refugiu,
să nu fiu făcut nicicând de ruşine;
mântuieşte-mă în dreptatea ta!
6 În mâinile tale îmi încredinţez duhul,
tu mă vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevărat. R.

12 Am ajuns de ocara tuturor asupritorilor mei:
spaimă mare pentru vecinii şi cunoscuţii mei;
cei care mă văd pe drum mă ocolesc.
13 Sunt dat uitării ca un mort, ca unul fără inimă,
am ajuns ca o oală spartă. R.

15 Dar eu mă încred în tine, Doamne,
şi spun: „Tu eşti Dumnezeul meu,
16 soarta mea este în mâinile tale”.
Scapă-mă din mâinile duşmanilor mei
şi de cei care mă urmăresc! R.

17 Fă să strălucească faţa ta peste slujitorul tău,
mântuieşte-mă în îndurarea ta!
25 Fiţi tari, să se întărească inimile voastre,
voi, toţi cei care nădăjduiţi în Domnul! R.

LECTURA A II-A
A învăţat ascultarea din cele ce a pătimit
şi a devenit cauză de mântuire veşnică.
Citire din Scrisoarea către Evrei 4,14-16; 5,7-9

4,14
Fraţilor,
având, aşadar, un mare preot minunat,
care a străbătut cerurile,
pe Isus, Fiul lui Dumnezeu,
să ţinem cu tărie mărturisirea credinţei!
15 Căci nu avem un mare preot care să nu poată suferi
împreună cu noi în slăbiciunile noastre,
ci unul care a fost încercat în toate
asemenea nouă, în afară de păcat.
16 Aşadar, să ne apropiem cu toată îndrăzneala
de tronul harului ca să primim îndurare
şi să găsim ca ajutor harul său la timpul potrivit!
5,7 În zilele vieţii sale pământeşti, el a oferit,
cu strigăte puternice şi cu lacrimi, rugăciuni şi cereri
către acela care avea puterea să-l salveze de la moarte
şi a fost ascultat datorită evlaviei lui.
8 Şi, deşi era Fiu, a învăţat ascultarea din cele ce a pătimit,
9 iar după ce a fost făcut desăvârşit,
a devenit cauză de mântuire veşnică
pentru toţi cei care ascultă de el.
Cuvântul Domnului

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Fil 2,8-9
Cristos s-a umilit pe sine, făcându-se ascultător până la moarte,
până la moartea pe cruce.
Pentru aceasta, şi Dumnezeu l-a înălţat şi i-a dăruit numele
care este mai presus de orice nume.

EVANGHELIA
Pătimirea Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Ioan 18,1–19,42

 L-au luat pe Isus şi l-au legat.
18,1 E În acel timp,
Isus a ieşit împreună cu discipolii săi
dincolo de torentul Cedron,
unde era o grădină în care a intrat el şi discipolii lui.
2 Dar ştia şi Iuda, trădătorul, locul acela
pentru că de multe ori
Isus se aduna acolo împreună cu discipolii săi.
3 Aşadar, Iuda,
luând cohorta şi servitori de la arhierei şi farisei,
a venit acolo cu felinare, torţe şi arme.
4 Atunci Isus, cunoscând toate câte vor veni asupra lui,
a ieşit şi le-a zis:
 „Pe cine căutaţi?”
5 E I-au răspuns:
P „Pe Isus Nazarineanul”.
6 E El le-a zis:
 „Eu sunt”.
E Era acolo cu ei şi Iuda, cel care l-a trădat.
Când le-a zis: „Eu sunt”,
ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ.
7 Atunci, i-a întrebat a doua oară:
 „Pe cine căutaţi?”,
E iar ei au zis:
P „Pe Isus Nazarineanul”.
8 E Isus le-a răspuns:
 „V-am spus că eu sunt.
Aşadar, dacă mă căutaţi pe mine,
lăsaţi-i pe aceştia să plece!”
9 E Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese:
„Dintre cei pe care mi i-ai dat,
n-am pierdut pe niciunul”.
10 Atunci Simon Petru, care avea o sabie,
a scos-o şi l-a lovit pe servitorul arhiereului
şi i-a tăiat urechea dreaptă;
11 iar numele servitorului era Malhus.
Dar Isus i-a zis lui Petru:
 „Pune-ţi sabia în teacă!
Oare să nu beau potirul pe care mi l-a dat Tatăl?”
L-au dus pe Isus întâi la Anna.
12 E Atunci, cohorta, comandantul şi servitorii iudeilor
l-au luat pe Isus şi l-au legat.
13 L-au dus mai întâi la Anna, căci era socrul lui Caiafa,
care era marele preot al acelui an.
14 Caiafa era acela care le dăduse iudeilor sfatul:
„Este mai bine să moară un singur om pentru popor”.
15 Iar Simon Petru şi celălalt discipol îl urmau pe Isus.
Acel discipol era cunoscut marelui preot
şi a intrat împreună cu Isus în curtea marelui preot.
16 Petru stătea afară, lângă poartă.
Atunci celălalt discipol, care era cunoscut marelui preot,
a ieşit şi a vorbit cu portăreasa
şi a intrat şi Petru.
17 Servitoarea portăreasă i-a spus lui Petru:
A „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii acelui om?”
E El i-a zis:
A „Nu sunt”.
18 E Stăteau acolo slujitorii şi servitorii;
făcuseră un foc – pentru că era frig – şi se încălzeau.
Şi Petru stătea cu ei şi se încălzea.
19 Atunci, marele preot l-a întrebat pe Isus
despre discipolii lui şi despre învăţătura sa.
20 Isus i-a răspuns:
 „Eu am vorbit lumii pe faţă.
Întotdeauna am învăţat în sinagogă şi în templu,
unde se adună toţi iudeii.
N-am vorbit nimic pe ascuns.
21 De ce mă întrebi pe mine?
Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit!
Iată, ei ştiu ce am spus!”
22 E Îndată ce a spus acestea,
unul dintre servitori, care stătea în preajmă,
i-a dat o palmă lui Isus, spunând:
A „Aşa răspunzi tu marelui preot?”
23 E Isus i-a răspuns:
 „Dacă am vorbit rău, dă mărturie despre rău!
Dar dacă am vorbit bine, de ce mă loveşti?”
24 E Atunci Anna l-a trimis legat la Caiafa, marele preot.
Nu cumva eşti şi tu dintre ucenicii lui?

Nu sunt.
25 Iar Simon Petru stătea şi se încălzea.

Atunci ei i-au spus:
A „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii lui?”
E El a negat şi a zis:
A „Nu sunt”.
26 E Unul dintre servitorii marelui preot,
o rudă a celui căruia Petru i-a tăiat urechea, i-a zis:
A „Nu te-am văzut eu în grădină împreună cu el?”
27 E Dar Petru a negat din nou şi îndată a cântat cocoşul.
Împărăţia mea nu este din această lume.
28 Atunci l-au adus pe Isus de la Caiafa la pretoriu.
Era dimineaţă.
Dar ei nu au intrat în pretoriu,
ca să nu se profaneze şi să poată mânca Paştele.
29 Pilat a ieşit deci afară la ei şi a spus:
A „Ce acuzaţie aduceţi împotriva acestui om?”
30 E Au răspuns şi i-au zis:
P „Dacă nu ar fi fost acesta un răufăcător,
nu l-am fi dat pe mâna ta”.
31 E Atunci, Pilat le-a zis:
A „Luaţi-l voi şi judecaţi-l voi după Legea voastră!”
E Iudeii i-au spus:
A „Nouă nu ne este permis să ucidem pe nimeni”.
32 E Astfel trebuia să se împlinească cuvântul
pe care îl spusese el,
arătând de ce fel de moarte avea să moară.
33 Pilat a intrat din nou în pretoriu,
l-a chemat pe Isus şi i-a zis:
A „Tu eşti regele iudeilor?”
34 E Isus a răspuns:
  „De la tine însuţi spui aceasta
sau ţi-au spus alţii despre mine?”
35 E Pilat a răspuns:
A „Oare sunt eu iudeu?
Neamul tău şi arhiereii te-au dat pe mâna mea.
Ce ai făcut?”
36 E Isus a răspuns:
  „Împărăţia mea nu este din lumea aceasta.
Dacă împărăţia mea ar fi fost din lumea aceasta,
slujitorii mei s-ar fi luptat
ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor.
Dar acum împărăţia mea nu este de aici”.
37 E Atunci Pilat i-a zis:
A „Aşadar eşti rege?”
E Isus i-a răspuns:
  „Tu spui că eu sunt rege.
Eu pentru aceasta m-am născut
şi pentru aceasta am venit în lume,
ca să dau mărturie despre adevăr.
Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”.
38 E Pilat i-a zis:
A „Ce este adevărul?”
E După ce a spus aceasta,
a ieşit din nou la iudei şi le-a zis:
A „Eu nu găsesc în el nicio vină.
39 Dar este un obicei la voi ca de Paşte
să vă eliberez pe cineva;
aşadar, vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”
40 E Atunci au strigat din nou, spunând:
A „Nu pe acesta, ci pe Baraba!”
E Iar Baraba era un tâlhar.
Te salut, regele ideilor!
19,1 Atunci Pilat l-a luat pe Isus şi l-a dat să fie biciuit.
2 Soldaţii au împletit o coroană din spini, i-au pus-o pe cap
şi l-au îmbrăcat cu o haină de purpură;
3 apoi veneau la el şi spuneau:
A „Bucură-te, regele Iudeilor!”
E Şi-i dădeau palme.
4 Pilat a ieşit din nou şi le-a zis:
A „Iată, vi-l aduc afară
ca să ştiţi că nu găsesc în el nicio vină!”
5 E Aşadar, Isus a ieşit afară
purtând coroana de spini şi haina de purpură.
Iar Pilat le-a zis:
A „Iată omul!”
6 E Când l-au văzut, arhiereii şi servitorii au strigat:
P „Răstigneşte-l! Răstigneşte-l!”
E Pilat le-a zis:
A „Luaţi-l voi şi răstigniţi-l,
pentru că eu nu găsesc în el nicio vină!”
7 E Iudeii i-au răspuns:
P „Noi avem o Lege
şi după această Lege trebuie să moară,
pentru că s-a făcut pe sine Fiul lui Dumnezeu”.
8 E Când a auzit Pilat cuvintele acestea,
s-a înspăimântat şi mai mult.
9 A intrat iarăşi în pretoriu şi i-a zis:
A „De unde eşti tu?”
E Dar Isus nu i-a dat niciun răspuns.
10 Atunci Pilat i-a zis:
A „Mie nu-mi vorbeşti?
Nu ştii că eu am putere să te eliberez
şi am putere să te răstignesc?”
11 E Isus i-a răspuns:
  „Nu ai avea nicio putere asupra mea
dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus.
De aceea, cel care m-a dat în mâinile tale
are un păcat mai mare”.
La moarte cu el!
La moarte cu el!

12 E De aceea, Pilat căuta să-l elibereze,
dar iudeii strigau, zicând:
P „Dacă-l eliberezi pe acesta,
nu eşti prietenul Cezarului.
Oricine se face pe sine rege se împotriveşte Cezarului”.
13 E Când a auzit Pilat cuvintele acestea,
l-a dus pe Isus afară
şi s-a aşezat pe un tron în locul numit „Lithostrotos”
– iar în ebraică, „Gabbatà”.
14 Era ziua Pregătirii Paştelui, pe la ceasul al şaselea.
Şi le-a spus iudeilor:
A „Iată-l pe regele vostru!”
15 E Atunci ei au strigat:
P „Ia-l, ia-l, răstigneşte-l!”
E Pilat le-a spus:
A „Să-l răstignesc pe regele vostru?”
E Arhiereii au răspuns:
P „Nu avem alt rege decât pe Cezar”.
16 E Atunci l-a predat lor ca să fie răstignit.
Aşadar, l-au luat pe Isus.
L-au răstignit şi, împreună cu el, pe alţi doi.
17 Purtându-şi singur crucea,
a ieşit spre locul numit „al Craniului”,
care, în ebraică, este numit „Golgota”,
18 unde l-au răstignit pe el şi împreună cu el alţi doi,
de o parte şi de alta, iar Isus în mijloc.
19 Pilat a scris şi o inscripţie şi a pus-o pe cruce.
Era scris: „Isus Nazarineanul, regele iudeilor”.
20 Mulţi dintre iudei au citit această inscripţie,
pentru că locul unde a fost răstignit Isus
era aproape de cetate
şi era scris în ebraică, latină şi greacă.
21 Arhiereii iudeilor i-au spus lui Pilat:
A „Nu scrie: «Regele iudeilor»,
ci acela a zis: «Eu sunt regele iudeilor»”.
22 E Pilat a răspuns:
A „Ce-am scris, am scris”.
Au împărţit între ei hainele mele.
23 E După ce soldaţii l-au răstignit pe Isus,
au luat hainele lui
şi au făcut patru părţi, fiecărui soldat o parte, şi tunica.
Însă tunica era fără cusătură,
ţesută dintr-o bucată, de sus până jos;
24 aşadar, au zis unii către alţii:
A „Să nu o rupem,
ci să tragem la sorţi pentru ea, a cui să fie!”
E Aceasta ca să se împlinească Scriptura:
„Au împărţit între ei hainele mele
şi pentru tunica mea au aruncat zaruri”.
Soldaţii au făcut toate acestea.
Iată-l pe fiul tău!
Iat-o pe mama ta!

25 Lângă crucea lui Isus stăteau mama lui Isus
şi sora mamei lui, Maria a lui Cleopa, şi Maria Magdalena.
26 Aşadar, văzând Isus că stătea acolo mama lui
şi discipolul pe care îl iubea, i-a spus mamei:
  „Femeie, iată-l pe fiul tău!”
27 E Apoi, i-a spus discipolului:
  „Iat-o pe mama ta!”
E Şi, din ceasul acela,
discipolul a luat-o acasă la el.
Totul s-a împlinit!
28 După aceasta, văzând că toate s-au împlinit,
ca să se împlinească Scriptura, Isus a zis:
  „Mi-e sete”.
29 E Era acolo un vas plin cu oţet.
Atunci, ei au pus în isop un burete îmbibat cu oţet
şi i l-au apropiat de gură.
30 După ce a luat oţetul, Isus a spus:
  „S-a împlinit!”
E Şi, plecându-şi capul, şi-a dat duhul.
Aici se îngenunchează şi se face o mică pauză.
A curs apă şi sânge.
31 Întrucât era Ziua Pregătirii,
ca să nu rămână trupurile pe cruce sâmbăta
– pentru că acea sâmbătă era zi mare –,
iudeii i-au cerut lui Pilat
să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ia de acolo.
32 Atunci, au venit soldaţii,
au zdrobit fluierele picioarelor celui dintâi
şi ale celuilalt care era răstignit cu el.
33 Dar când au venit la Isus
şi au văzut că deja murise,
nu i-au zdrobit fluierele picioarelor,
34 ci unul dintre soldaţi i-a străpuns coasta cu o suliţă
şi îndată a ieşit sânge şi apă.
35 Cel care a văzut a dat mărturie
şi mărturia lui este adevărată;
el ştie că spune adevărul ca să credeţi şi voi.
36 Acestea s-au făcut ca să se împlinească Scriptura:
„Nu i se va zdrobi niciun os”.
37 Iar în altă parte, Scriptura mai spune:
„Vor privi la cel pe care l-au străpuns”.
Au înfăşurat trupul lui Isus într-un giulgiu,
folosind miresme.

38 După acestea, Iosif din Arimateea,
care era discipol al lui Isus, dar în ascuns, de frica iudeilor,
i-a cerut lui Pilat să ia trupul lui Isus.
Pilat i-a permis.
Atunci, a venit şi a luat trupul lui Isus.
39 A venit şi Nicodim, cel care fusese mai înainte la el noaptea,
şi a adus un amestec de smirnă şi aloe, cam de o sută de litre.
40 Ei au luat trupul lui Isus,
l-au înfăşurat în giulgiuri, cu uleiurile aromate,
după cum este obiceiul de înmormântare la evrei.
41 În locul unde fusese răstignit Isus
era o grădină, iar în grădină era un mormânt nou,
în care nu fusese pus nimeni niciodată.
42 Aşadar, pentru că era Ziua Pregătirii iudeilor,
iar mormântul era aproape, l-au pus pe Isus acolo.
Cuvântul Domnului