en-USro-RO

| Login
11 decembrie 2019

Calendarul zilei

Miercuri, 11 decembrie 2019

Sfintii zilei
Sf. Damasus I, pp. *
Liturghierul Roman
Miercuri din sãptãmâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefațã pentru Advent I
violet (alb), II
Lectionar
Is 40,25-31: Domnul atotputernic îi dã puteri celui obosit.
Ps 102: Binecuvânteazã-l, suflete al meu, pe Domnul.
Mt 11,28-30: Veniți la mine toți cei osteniți.
Meditatia zilei
Miercuri din sãptãmâna a 2-a din Advent

Dan 9,4-10; Ps 78; Lc 6,36-38

Liturgia de astăzi ne vorbeşte despre căinţă. Textul din Cartea lui Daniel prezintă schimbarea Israelului după o mare catastrofă: când poporul este învins de duşmani, templul şi cetatea distruse, atunci îşi dă seama de vinovăţie şi se roagă Domnului, mărturisindu-şi propriile păcate. Ceea ce citim astăzi este un text ce exprimă umilinţă, ruşine şi, în acelaşi timp, încredere în Domnul: „Ruşinea obrazului este a noastrăY a ta, Doamne, este dreptatea, îndurarea şi iertareaY noi ne-am răzvrătit împotriva ta, nu am ascultat de glasul tău şi am păcătuit”.

Numai dacă avem o mare umilinţă vom putea primi toate harurile Domnului şi vom înţelege imensitatea iubirii sale pentru noi. Sfântul Paul spune: „Dumnezeu şi-a arătat dragostea sa pentru noi pentru că, în timp ce eram păcătoşi, l-a dat pe Fiul său pentru noi” (cf. Rom 5). Şi în viaţa sfinţilor vedem cum iertarea obţinută însuteşte iubirea.

Să ne gândim la sfântul Augustin: un sfânt plin de iubire faţă de Domnul, pentru că avea conştiinţa că i-au fost iertate multe păcate. El îi aducea mulţumire lui Dumnezeu pentru iertarea primită şi pentru că a fost prezervat de alte păcate.

Şi noi trebuie să-i mulţumim cu umilinţă; chiar şi când nu am săvârşit păcate grave, să-i mulţumim pentru greşelile care, mulţumită lui Dumnezeu, nu le-am comis, care, într-un oarecare sens, ne-au fost iertate cu anticipaţie. Toţi ştim, şi confesorii cu atât mai mult, că harul de a fi iertaţi este izvor de generozitate şi de iubire, de umilinţă şi de alte haruri, pentru atâtea persoane.

A ne simţi separaţi de Dumnezeu şi a ne fi reconciliat în mila sa cu el este un mare har, care ne transformă şi ne introduce într-o viaţă nouă, o viaţă de umilinţă, de înţelegere, de generozitate faţă de alţii. Şi, de altfel, condiţia pentru a rămâne în mila lui Dumnezeu este de a ne deschide spre mila faţă de alţii: „Fiţi milostivi, aşa cum Tatăl vostru este milostivY iertaţi şi vi se va ierta; daţi şi vi se va da”.

Adevărata generozitate vine din umilinţă. Persoana care a fost iertată de Domnul, când dă ceva altuia, o face fără orgoliu, simţindu-se doar un instrument al milei lui Dumnezeu.

În această evanghelie există un cuvânt foarte mângâietor, deoarece demonstrează că Domnul are încredere în noi. El zice: „Daţi şi vi se va da; o măsură plină, scuturată, îndesată şi cu vârf va fi turnată în desaga voastră”. Şi de ce? „Căci măsura de care vă folosiţi voi pentru alţii va fi folosită şi pentru voi”. Aceasta vrea să spună că Domnul are încredere că noi, cu harul său, vom fi capabili să dăm altora o măsură plină, scuturată, îndesată.

Vom avea bucuria de a fi pe deplin generoşi în această viaţă şi apoi să fim deplin recompensaţi de Tatăl ceresc.

„O măsură plină vă va fi dată deoarece cu măsura cu care aţi măsurat vi se va măsura şi vouă”: să primim cu inimă umilă şi încrezătoare această minunată promisiune a lui Isus.