en-USro-RO

Inregistrare | Login
20 ianuarie 2018

Calendarul zilei

20 ianuarie 2018
Echilibrul

    Un domn întâlni într-o seară un beţiv mergând în patru labe pe stradă. Se apropie de el şi-l întrebă:
    – Ce ai, om bun, ai pierdut ceva?
    – Am pierdut, domnule, am pierdut – răspunse beţivul. Am pierdut echilibrul şi nu mai sunt în stare să-l găsesc.

    De la echilibru vine echilibrat, iar echilibrat este ceea ce este drept, adevărat, la locul său, dintr-o bucată.
    Atunci când se pierde viziunea supranaturală, atunci când nu se trăieşte de faţă cu Dumnezeu, atunci când valoarea lucrurilor nu se măsoară prin ceea ce este de folos sau nu pentru cer, atunci se pierde echilibrul.
    Iar când se pierde echilibrul, se ajunge să se meargă în patru labe, târâş.

Text preluat din volumul: De vorbă cu Isus. A te ruga cu… un zâmbet zilnic

Fap 13,44-52; Ps 97; In 14,7-14

Confruntând textele de astăzi, se detaşează tema generozităţii divine şi a absenţei oricărei invidii şi gelozii. Isus spune că Tatăl s-a descoperit în el: „Cine mă vede pe mine îl vede pe TatălY eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în mine”. Aceasta este revelaţia iubirii, a unei iubiri generoase, care vrea să se dăruiască în mod nelimitat, care este lipsită de orice gelozie: „Cel care crede în mine va face şi el faptele pe care le fac eu şi va face mai mari decât acestea”, continuă Isus. El nu consideră lucrările sale ca proprietatea sa exclusivă, şi nici măcar nu şi-a rezervat sieşi lucrările cele mai mari, aşa cum ni s-ar părea a fi normal: Isus este Fiul lui Dumnezeu venit pe pământ, este just ca lucrările cele mai mari să fie împlinite de el! Iubirea lui Dumnezeu, în schimb, este generoasă, îi îmbogăţeşte fără limite pe cei asupra cărora se revarsă.

În textul din Faptele Apostolilor ne este prezentat un exemplu de gelozie. Iudeii l-au ascultat pe Paul, iudeu ca şi ei, poate chiar l-au ascultat cu bunăvoinţă, dar când văd că predica sa atrage mulţimi numeroase, sunt cuprinşi de gelozie: mesajul trebuie să le fie rezervat lor, este privilegiul lor. Şi acum el este oferit la „aproape toată cetatea”? Ca urmare, îl resping: „Contraziceau cele spuse de Paul, insultându-l”. Este atitudinea proprie celui invidios, gelos, care refuză un bine atunci când îl vede împărţit cu alţii. Iudeii şi-au închis inima faţă de credinţa în Cristos şi faţă de harul divin pentru că acestea erau oferite şi păgânilor.

Dar Dumnezeu nu cedează în faţa acestei atitudini: „De vreme ce respingeţi cuvântul lui Dumnezeu şi vă socotiţi pe voi înşivă nevrednici de viaţa veşnică, iată, ne întoarcem către naţiunile păgâne”.

De asemenea, în parabola evanghelică a muncitorilor angajaţi cu ziua, vedem acelaşi lucru. Celui care murmură pentru că a primit aceeaşi plată, stăpânul îi spune: „Ia ceea ce este al tău şi du-te. Sau poate tu vezi cu ochi rău faptul că eu sunt bun?”

Este o lecţie şi pentru noi, că trebuie să învăţăm să fim mulţumiţi de binele altora, dacă vrem să fim cu Domnul. Suntem în dificultate şi îi vedem pe alţii că sunt fericiţi? Trebuie să ne bucurăm şi să-i mulţumim lui Dumnezeu.

Dacă ne gândim bine, din punct de vedere creştin, este nefiresc să fim geloşi pe cineva, pentru că fiecare situaţie prezintă anumite avantaje. Sau este vorba despre avantaje naturale, care devin ocazii pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu, sau de avantaje spirituale, de ocazii de mortificaţie sau de unire cu Isus în pătimirea sa.

Să-i cerem Domnului acea deschidere a inimii care este izvorul bucuriei continue şi darul unei iubiri generoase, capabile de a se bucura de binele şi fericirea altuia, de tot binele care există în lume.