en-USro-RO

| Login
8 decembrie 2019

Calendarul zilei

Duminică, 8 decembrie 2019

Sfintii zilei
Sf. Narcisa, fc.
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Advent
Liturghie proprie, Credo, prefațã pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 11,1-10: El îi va judeca pe cei sãraci cu dreptate.
Ps 71: În zilele lui, va înflori dreptatea și multã pace.
Rom 15,4-9: Cristos i-a mântuit pe toți oamenii.
Mt 3,1-12: Convertiți-vã, pentru cã s-a apropiat împãrãția cerurilor!

Gen 18,1-15; Lc 1; Mt 8,5-17


Prima lectură pe care liturgia ne-o propune astăzi ne dă o lecţie de ospitalitate şi pune în lumină valoarea profundă pe care Dumnezeu i-o atribuie.

Abraham, „în cea mai caldă oră din zi”, se odihneşte liniştit la intrarea în cort. Desigur, nici un motiv n-ar fi trebuit să-l deranjeze. Şi totuşi „abia îi văzu B spune Biblia cu privire la cei trei oaspeţi ajunşi în mod misterios B alergă în întâmpinarea lor, se prosternă până la pământY„. Şi îi roagă să se oprească la el „pentru o bucată de pâine”. El consideră că este frumos să-i poată primi pe aceşti oameni pe care nu-i mai văzuse şi în grabă dă ordin Sarei şi le serveşte oaspeţilor un ospăţ generos. Suntem în faţa unei ospitalităţi alese: imediată, modestă, generoasă.

Şi naraţiunea ne spune că Domnul însuşi e primit şi ospătat de Abraham şi, de aceea, înainte de a pleca, Domnul îi promite un fiu, împotriva oricăror aşteptări umane. Dar, „există ceva imposibil pentru Dumnezeu?”

Ospitalitatea, valoare pe deplin cultivată în Orient, are în Abraham modelul său religios şi devine, în Noul Testament, o valoare creştină, căreia Isus îi promite o mare recompensă: „Cine primeşte un drept pentru că este drept va fi recompensat ca un drept”.

Autorul Scrisorii către Evrei îndeamnă creştinii: „Nu uitaţi de ospitalitate; unii, practicând-o, au primit îngeri fără să ştie” (13,2). Şi sfântul Benedict, cu surprinzătoare concizie, scrie în Regula sa: „Hospes venit, Christus venit”.

Când îi primim pe alţii avem sentimentul că îl primim pe Cristos însuşi.

Şi aceasta este, pentru a spune aşa, cea mai mare dintre „primiri”: a-l primi pe Isus, aşa cum el vrea să fie primit. Marta arăta multă grijă, atenţie, preocupare pentru a-l primi cum se cuvine pe Isus, dar Maria l-a primit aşa cum el voia: ea care, aşezată la picioarele sale, asculta cuvântul său.

Isus poate să vrea, de asemenea, să fie primit într-un mod mai profund: primind în trupul nostru suferinţele sale, în favoarea Bisericii, pentru a completa opera sa de răscumpărare, cum le scrie sfântul Paul colosenilor.

Să-i cerem harul de a fi gata să-l primim întotdeauna aşa cum el vrea, cu recunoştinţă şi umilinţă.

Atunci el va cina cu noi, şi noi cu el.