en-USro-RO

| Login
9 decembrie 2019

Calendarul zilei

Luni, 9 decembrie 2019

Sfintii zilei
† NEPRIHÃNITA ZÃMISLIRE
Sf. Juan Diego Cuahtlatoatzin
Liturghierul Roman
† NEPRIHÃNITA ZÃMISLIRE
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefațã proprie
alb, P
Lectionar
Gen 3,9-15.20: Voi pune dușmãnie între tine și femeie.
Ps 97: Cântați Domnului un cântec nou, pentru cã a fãcut lucruri minunate!
Ef 1,3-6.11-12: Ne-a ales în Cristos mai înainte de întemeierea lumii.
Lc 1,26-38: Bucurã-te, o, plinã de har, Domnul este cu tine!
Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 2-a din Advent

Am 5,14-15.21-24; Ps 49; Mt 8,28-34

Cum îi putem aduce lui Dumnezeu un cult care să-i fie pe plac? Toţi avem tendinţa spontană de a separa cultul de viaţă. În cinstea lui Dumnezeu organizăm frumoase celebrări religioase şi, astfel, credem că Dumnezeu trebuie să fie satisfăcut de noi; dar apoi trăim după legea celui mai mare profit, adică, în fond, după legea egoismului: afacerile sunt afaceri!

Profeţii lui Israel nu au acceptat niciodată această dicotomie, această separare între cult şi viaţa reală; de mai multe ori, ei au făcut cunoscut protestul violent al lui Dumnezeu în această privinţă: Dumnezeu cere coerenţă între cult şi viaţă. În prima lectură de astăzi, profetul Amos vorbeşte cu tărie împotriva cultului exterior care nu este însoţit de coerenţa vieţii; s-ar putea cita şi alţi profeţi: Isaia, IeremiaY Spune Amos: „Chiar când îmi aduceţi arderi de tot şi ofrande, ele nu-mi sunt plăcute; la animalele grase, pe care le aduceţi ca jertfă de împăcare, nici nu mă uitY mai degrabă dreptatea să curgă ca apa şi nevinovăţia ca un râu care nu seacă niciodată”. Dumnezeu cere ca viaţa noastră să fie conformă cu voinţa sa, voinţa de dreptate, voinţa de generozitate; altfel, putem îndeplini toate celebrările religioase pe care le vrem: Dumnezeu nu va privi la ele cu plăcere. „Îndepărtaţi de la mine B spune Domnul B zgomotul asurzitor al cântărilor voastre, să nu aud muzica harpelor voastre”. Frumoasa muzică religioasă, psalmii, cântecele nu pot să substituie o viaţă supusă voinţei şi dorinţelor lui Dumnezeu, care este întotdeauna, în fond, o dorinţă de iubire generoasă. „Căutaţi binele, şi nu răul, ca să trăiţi B zice Amos B şi atunci Domnul, Dumnezeul universului, va fi cu voi, aşa cum spuneţi că este. Urâţi răul şi iubiţi binele, faceţi să domnească dreptatea în tribunalele voastre, poate că atunci Domnul, Dumnezeul universului, se va îndura de cei care vor mai rămâne din poporul lui Israel”.

Cultul creştin în ce constă? Poate în asistarea cu pasivitate la Euharistie sau la oricare acţiune religioasă? Desigur, nu. Cu siguranţă, cultul creştin constă în participarea la Euharistie, însă aceasta înseamnă să primim în propria viaţă dinamismul pus în mişcare de Isus în seara Ultimei Cine. Isus, „iubindu-i pe ai săi care erau în lume, i-a iubit până la sfârşit”. Euharistia conţine dinamismul unei iubiri de o extraordinară generozitate. A asista la Euharistie este un lucru lipsit de sens dacă nu ne deschidem acestui dinamism al iubirii, dacă nu ne angajăm în slujirea altora.

Sacrificiul creştin constă în a ne pune pe noi înşine la dispoziţia lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să ne poată pune în serviciul altora. Este un nou concept despre sacrificiu, foarte diferit de arderile de tot pe care Amos le critica în numele lui Dumnezeu. Nu este vorba de a jertfi animale; este vorba, cum o spune sfântul Paul, de a oferi trupul nostru în slujirea lui Dumnezeu, adică de a fi dispuşi să trăim pentru alţii în caritate.

Să-i cerem Domnului harul să înţelegem bine care cult este plăcut lui. Este foarte important să nu trăim în iluzia de a-l satisface pe Dumnezeu cu gesturi exterioare la care nu corespunde angajamentul vieţii. Vom fi, pe de altă parte, mult mai fericiţi dacă vom primi în noi dinamismul Euharistiei, care ne uneşte inimii lui Isus şi ne comunică bucuria însăşi a Domnului.