en-USro-RO

| Login
14 decembrie 2019

Calendarul zilei

Sâmbătă, 14 decembrie 2019

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefațã pentru Advent I
alb, P
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înțelepciunea tainicã a lui Dumnezeu
Ps 36: Gura celui drept exprimã înțelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunțã la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Sâmbãtã din sãptãmâna a 2-a din Advent

Num 20,1-13; Ps 94; Mt 16,13-23

Luând în considerare începutul evangheliei de astăzi, care ne prezintă realitatea esenţială pentru viaţa noastră creştină, să medităm asupra celor două dimensiuni ale credinţei. Prima este aceasta: credinţa este darul lui Dumnezeu; iar a doua: credinţa ne uneşte cu fraţii pentru a forma împreună Biserica fondată pe Petru.

Credinţa este o virtute teologală care ne face să cunoaştem pe Dumnezeu prin darul său.

În timpul lui Isus, poporul îl privea, îl urma pentru a-l cunoaşte, dar nu-l cunoştea. „Cine spune lumea că este Fiul Omului?”, întreabă Isus. Ei au răspuns: „Unii zic că este Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii IeremiaY„. Doar Petru l-a recunoscut: „Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu”, şi Isus subliniază că Tatăl este cel care i l-a făcut cunoscut.

În altă parte, Isus îl binecuvântează pe Tatăl care revelează „aceste lucruri” nu celor înţelepţi şi pricepuţi, ci celor mici. Credinţa nu este o problemă de inteligenţă sau de cultură, ci un raport cu Dumnezeu: înseamnă a asculta cuvântul în inimă şi a adera la el. Este un dar extraordinar pe care nu-l putem înţelege pe deplin în valoarea sa, deoarece este lucrare divină în noi.

Să-i mulţumim Tatălui, cum a făcut Petru în prima sa scrisoare: „Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus CristosY de puterea lui Dumnezeu sunteţi apăraţi prin intermediul credinţei, pentru mântuirea voastră”. Să-l iubim pe Cristos, să credem în el, „de aceea B continuă Petru B tresăltaţi de bucurie nespusă şi glorioasă”.

Al doilea aspect al credinţei este cel comunitar. Relaţia personală, adeziunea personală la Cristos, credinţa ne pune într-un raport cu Biserica şi nu este posibil fără acest raport, graţie căruia intrăm în construcţia întemeiată de Isus. „Apropiaţi-vă de el, piatra vieY Ba zidiţi-vă voi înşivă ca pietre vii ale casei spiritualeY ca să aduceţi jertfe spirituale, plăcute lui Dumnezeu prin Isus Cristos”. Suntem „neam ales, preoţie regală”, pentru că Dumnezeu ne-a chemat în mod gratuit la credinţă, pentru a forma templul său, Biserica.

Să ne alimentăm credinţa cu gândurile pe care Dumnezeu le-a inspirat autorului acestei scrisori; să venim la Cristos, să aderăm la el pentru a trăi iubirea lui Dumnezeu.