en-USro-RO

| Login
9 decembrie 2019

Calendarul zilei

Luni, 9 decembrie 2019

Sfintii zilei
† NEPRIHÃNITA ZÃMISLIRE
Sf. Juan Diego Cuahtlatoatzin
Liturghierul Roman
† NEPRIHÃNITA ZÃMISLIRE
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefațã proprie
alb, P
Lectionar
Gen 3,9-15.20: Voi pune dușmãnie între tine și femeie.
Ps 97: Cântați Domnului un cântec nou, pentru cã a fãcut lucruri minunate!
Ef 1,3-6.11-12: Ne-a ales în Cristos mai înainte de întemeierea lumii.
Lc 1,26-38: Bucurã-te, o, plinã de har, Domnul este cu tine!
Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 2-a din Advent

Ez 9,1-7; 10,18-22; Ps 112; Mt 18,15-20

Lectura de astăzi are un raport evident cu începutul Cărţii lui Ezechiel. Este vorba din nou despre viziunea unde apare gloria lui Dumnezeu, care se manifestă în mişcare. De această dată, gloria divină este contemplată în templul din Ierusalim B ca în cazul lui Isaia B însă în plină mişcare: „Slava Domnului lui Israel s-a ridicat de deasupra heruvimilor, unde se afla, şi s-a îndreptat către pragul templului”. Este un lucru de necrezut, de neimaginat, ca Dumnezeu să părăsească templul.

Înţelesul acestei viziuni este dat de profetul însuşi: „Nelegiuirile Israelului şi ale lui Iuda sunt multe şi mari, pământul este plin de sânge, cetăţile sunt pline de violenţăY„; Dumnezeu nu poate rămâne aici, el nu poate da, prin prezenţa sa, un semn de aprobare faţă de situaţia nedreaptă, deci se pregăteşte să părăsească templul. Spune Ezechiel: „Slava Domnului a părăsit pragul templului şi s-a aşezat deasupra heruvimilor”. Apoi heruvimii şi-au întins aripile şi au plecat înălţându-se de la pământ şi s-au oprit înaintea porţii de răsărit a templului: „Slava Dumnezeului lui Israel era deasupra lor” şi se îndrepta spre Orient, adică spre ţara exilului. În concluzie, exilaţii se găseau, chiar şi din punct de vedere religios, într-o situaţie mai bună decât populaţia de la Ierusalim.

Prezenţa lui Dumnezeu nu poate să fie cuprinsă într-un edificiu, ea este întotdeauna în relaţie cu persoanele, şi dacă persoanele în modul lor de a trăi o refuză, refuzând voinţa lui Dumnezeu, el, de nevoie, trebuie să le părăsească.

În evanghelia de astăzi, Isus ne spune în ce condiţii prezenţa sa poate să fie cu noi: „Unde doi sau trei se adună în numele meu, acolo sunt şi eu în mijlocul lor”. Nu a spus: „Unde îmi veţi ridica o biserică frumoasă, împodobită într-un mod admirabil, acolo voi fi prezent”. „Unde doi sau trei se adună în numele meu, acolo sunt şi eu în mijlocul lor”. În Noul Testament, locuinţa lui Dumnezeu este, înainte de toate, comunitatea credincioşilor reunită în dragostea lui Cristos; construcţia materială este secundară.

Este posibilă celebrarea Euharistiei fără edificiul material, în aer liber, numai să fie o comunitate care primeşte prezenţa şi acţiunea Domnului. Din acest motiv, Isus dă instrucţiuni pentru cazurile de conflict în comunitate. Când un frate comite o greşeală, ofensând pe altul, este necesar să se facă totul pentru a restabili comuniunea, deoarece diviziunea împiedică prezenţa Domnului.

El recomandă să se acţioneze cu mare discreţie: mai întâi să-i atragi atenţia celui vinovat, între patru ochi, şi dacă el te ascultă, spune Isus, „îl vei fi câştigat pe fratele tău”. Dacă fratele rezistă, atunci trebuie căutată o altă soluţie, cu câţiva martori care sunt de ajutor pentru a-l convinge; dacă nici aşa nu se ajunge la reconciliere, atunci să fie angajată întreaga comunitate, din nou cu acelaşi scop de a găsi un remediu împotriva diviziunilor.

Numai atunci când fratele respinge toată comunitatea să fie lăsat în soarta lui, dar după ce s-a încercat tot posibilul pentru a salva comuniunea şi a primi, astfel, prezenţa Domnului.