1Cor 2,10-16; Ps 144; Lc 4,31-37

„Ce înseamnă acest fel de a vorbi? Că el porunceşte cu autoritate şi putere duhurilor necurate şi ele pleacă!”, se întrebau plini de spaimă ascultătorii lui Isus; ei erau foarte impresionaţi de învăţătura sa, „deoarece vorbea cu autoritate”.

Când Isus învaţă, învăţătura sa nu se asemăna cu cuvântul celorlalţi maeştri ai învăţăturii, al cărturarilor şi doctorilor legii, care nu era altceva decât un comentariu al altor cuvinte. Cuvântul lui Isus vine direct din izvorul divin, îşi are autoritatea, puterea şi eficacitatea sa.

Când Isus porunceşte diavolului, cuvântul său este eficace împotriva lui, şi acesta este nevoit să plece. Şi noi, asemenea mulţimii care îl urmărea în timpul vieţii sale istorice, experimentăm puterea cuvântului lui Isus. Când îl medităm, puterea sa devine lumină pentru viaţa noastră. În sacramentul Reconcilierii, eficacitatea sa ne eliberează de păcat, de ispită. În Euharistie este cuvântul lui Cristos care transformă pâinea în trupul său, vinul în sângele său.

Se poate spune că trăim din cuvântul lui Isus. „Noi bem sângele lui Cristos B scria Origene B nu numai când îl primim în celebrarea misterelor, ci, de asemenea, când primim cuvintele sale care ne dau viaţa, aşa cum el însuşi o afirmă: *Cuvintele pe care vi le spun sunt duh şi viaţă+„ (In 6,63).

Să-i mulţumim în fiecare zi Domnului pentru marele dar al cuvântului său şi să ne deschidem inima noastră ca să primim lumina, tăria, mângâierea.