en-USro-RO

| Login
14 decembrie 2019

Calendarul zilei

Sâmbătă, 14 decembrie 2019

Sfintii zilei
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghierul Roman
Sf. Ioan al Crucii, pr. înv. **
Liturghie proprie, prefațã pentru Advent I
alb, P
Lectionar
1Cor 2,1-10a: Noi vorbim de înțelepciunea tainicã a lui Dumnezeu
Ps 36: Gura celui drept exprimã înțelepciunea 
Lc 14,25-33: Fiecare dintre voi care nu renunțã la tot ceea ce are nu poate fi discipolul meu.
Meditatia zilei
Sâmbãtã din sãptãmâna a 2-a din Advent

Prov 30,5-9; Ps 118; Lc 9,1-6

Citim astăzi în Cartea Proverbelor o rugăciune foarte frumoasă, o rugăciune care cere darul adevărului, al sincerităţii: „Doamne, ţine departe de mine falsitatea şi minciuna” şi încă o rugăciune plină de moderaţie, care nu cere privilegii spectaculoase, dar nici nu pretinde că nu ar avea nevoie de darurile lui Dumnezeu: „Nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie”. În mod instinctiv, omul doreşte bogăţia şi nu se va gândi niciodată că ar fi suficient de bogat, în schimb, acest om înţelept şi drept vrea mai degrabă să fie ferit de bogăţie, dar şi de mizerie.

Însă frumuseţea acestei rugăciuni nu stă atât în moderaţie, cât, mai ales, în motivul care o inspiră, adică preocuparea de a nu leza raportul cu Dumnezeu. Bogăţia ar putea aduce orgoliul şi nerecunoştinţa faţă de Dumnezeu: „Ca nu cumva, bogat fiind, să mă lepăd de tine şi să zic: *Cine este Domnul?+„; mizeria, la rândul ei, ar putea conduce la acţiuni împotriva legii lui Dumnezeu: „Sau nu cumva, fiind în mizerie, să ajung un hoţ şi să profanez, astfel, numele Dumnezeului meu”, adică să-l dezonorez pe Dumnezeu prin conduita mea.

Astăzi, rugăciunea noastră trebuie să fie călăuzită de aceeaşi preocupare pentru raportul nostru cu Dumnezeu: tot ceea ce cerem trebuie să fie cerut în vederea unirii noastre cu el.

Aşa a fost rugăciunea lui Isus în agonia din Ghetsemani: „Tată, îndepărtează de la mine acest pahar! Totuşi, nu voia mea, ci a ta să se facă”. Cererea sa plină de nelinişte este subordonată complet unirii lui cu voinţa lui Dumnezeu Tatăl.

În evanghelie, el impune apostolilor aceeaşi atitudine: „Să nu luaţi nimic cu voi la drum, nici toiag, nici sac de merinde, nici pâine, nici bani şi nici haină de schimbY„.

Dumnezeu însuşi va prevedea necesarul şi mesagerii săi se vor prezenta, astfel, bogaţi, dar numai cu bogăţia care contează: cuvântul lui Dumnezeu, demonstrând prin conduita lor că ceea ce este important, înainte de toate şi în acelaşi timp ceea ce este suficient este raportul cu el.

Să-i cerem să ne înrădăcineze în această dispoziţie de spirit şi să ne facă să înţelegem tot mai profund că raportul nostru cu el trebuie să contureze întregul nostru mod de a trăi.