en-USro-RO

| Login
8 decembrie 2019

Calendarul zilei

Duminică, 8 decembrie 2019

Sfintii zilei
Sf. Narcisa, fc.
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 2-a din Advent
Liturghie proprie, Credo, prefațã pentru Advent I
violet, II
Lectionar
Is 11,1-10: El îi va judeca pe cei sãraci cu dreptate.
Ps 71: În zilele lui, va înflori dreptatea și multã pace.
Rom 15,4-9: Cristos i-a mântuit pe toți oamenii.
Mt 3,1-12: Convertiți-vã, pentru cã s-a apropiat împãrãția cerurilor!

Il 4,12-21; Ps 96; Lc 11,27-28

Domnul ne arată întotdeauna calea adevăratei şi profundei bucurii şi ne ajută să facem deosebire între o fericire şi alta. În evanghelie găsim un lucru minunat: Isus, în timp ce aparent exprimă un refuz, proclamă fericirea mamei sale. „Fericită este mama care te-a purtat în sânul ei şi te-a hrănit la pieptul ei!”, a exclamat o femeie din mulţime, şi Isus răspunde: „Fericiţi mai curând sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc!” Nu neagă că pentru Maria este o mare fericire că este mama sa, dar spune că în bucuria sa există un element mai profund. Ştim că Maria renunţase la maternitate, că pentru ea acest lucru nu era esenţial; esenţial era să fie slujitoarea Domnului, să asculte cuvântul lui Dumnezeu şi să-l păzească. De două ori în viaţă, Dumnezeu i-a cerut să renunţe la maternitate: mai înainte de vestea îngerului şi apoi pe Calvar, când Maria, într-un oarecare sens, a reînnoit renunţarea acceptând sacrificiul Fiului, acceptând să nu mai fie mama unui fiu în viaţă. Dar cerându-i acest sacrificiu atât de mare, Dumnezeu i-a dat mult mai mult. A unit-o cu sine, i-a revelat planurile sale şi a făcut din ea o colaboratoare la aceste planuri divine, la un nivel foarte profund.

În orice chemare a lui Dumnezeu sunt multe aspecte şi este important să fii atent la cel mai autentic, la cel mai profund. Aceasta se verifică în orice situaţie, care prezintă avantaje umane şi avantaje spirituale. Există riscul de a ne ataşa de aspectele mai umane şi de a intra în crize teribile când acestea nu aduc avantaje. Dacă, în schimb, privim la aspectul mai profund, suntem în siguranţă, deoarece, dacă este necesar să facem sacrificii, ştim că prin aceasta nu este atins raportul nostru cu Dumnezeu, viaţa noastră intimă cu el.

Un exemplu concret. De multe ori simt în mine acest glas: „Ce noroc să fiu la Roma, în centrul creştinismului, într-un oraş atât de interesant şi atât de aproape de Sfântul Părinte!” Şi este adevărat: este un dar al lui Dumnezeu pentru care trebuie să fiu recunoscător. Însă dacă mă ataşez de această situaţie pentru avantajele pe care le prezintă, aş uita aspectul esenţial, acela că eu sunt aici pentru a-l sluji pe Dumnezeu, pentru a asculta de el, pentru că el a voit aceasta.

Dacă avem aceste dispoziţii, suntem siguri că nu ne va lipsi niciodată bucuria adevărată, chiar şi atunci când Domnul ne-ar cere renunţarea la o situaţie care ne oferă bucurie.

„Fericiţi cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc!”, cuvântul lui Dumnezeu care ne revelează misterul său şi planul iubirii sale, cuvântul care este şi voinţa sa, care este hrana sufletului nostru, cum era hrana lui Isus.

Să-i cerem pentru noi şi pentru persoanele pe care le iubim harul să fim ataşaţi de ceea ce este cu adevărat esenţial, pentru a fi liberi să facem jertfă plăcută Domnului din tot ceea ce el ne va cere pentru a creşte în iubire.