en-USro-RO

| Login
24 septembrie 2018

Calendarul zilei

Luni, 24 septembrie 2018

Sfintii zilei
Sf. Gerard, ep. m.
Liturghierul Roman
Luni din sãptãmâna a 25-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde, I
Lectionar
Prov 3,27-34: Domnul îi urãște pe cei rãi.
Ps 14: Cine va locui, Doamne, în corturile tale?
Lc 8,16-18: Candela se pune pe candelabru, pentru ca toți cei care intrã sã vadã lumina.
Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 25-a de peste an

Rom 6,12-18; Lc 12,39-48

Astăzi, evanghelia ne invită la veghere: „Şi voi fiţi gata, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi”; prima lectură este un îndemn plin de energie tot în aceeaşi direcţie: „Oferiţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, şi mădularele voastre să fie ca nişte instrumente ale dreptăţii pentru Dumnezeu”.

Martirii a căror memorie o facem astăzi ne învaţă ce înseamnă „a fi gata”. Mai ales sfântul Ioan de Brčbeuf a fost întotdeauna vigilent şi disponibil pentru a primi harul lui Dumnezeu, care îl pregătea pentru marea jertfă a martiriului.

Iată: „a fi gata” înseamnă a primi zi de zi harurile lui Dumnezeu care ne pregătesc un viitor despre care nu ştim încă nimic, dar pe care el îl cunoaşte foarte bine. Dacă, fără să ne gândim, neglijăm harurile prezente pentru că nu le vedem utilitatea, deoarece fidelitatea este un lucru care presupune oboseală şi pentru că mereu ne gândim că ne-am putea permite o anumită relaxare, atunci când vine momentul încercării, suntem lipsiţi de mijloacele spirituale pe care Domnul le-a pus în legătură cu darurile pe care noi le-am neglijat.

Sfântul Ioan a avut harul dorinţei martiriului într-un moment în care nu exista nici o probabilitate imediată. L-a primit ca pe un dar preţios şi dau mărturie despre aceasta unele notiţe spirituale găsite după moartea sa. „Timp de două zile B scria el B am avut o intensă dorinţă de a muri pentru Cristos”. Atunci a adăugat voturilor proprii Societăţii lui Isus acela de a nu fugi de ocaziile de martiriu, cu expresii de mare iubire pentru Domnul, cu bucurie spirituală, ca unul care aştepta un dar foarte preţios. În felul acesta, Domnul l-a pregătit pentru destinul său: o moarte crudă, pe care a acceptat-o ca mărturie pentru Cristos, într-un mare elan de iubire. Şi alţii s-au oferit în acelaşi fel, pentru a-l sluji pe Domnul nu numai prin munca lor, dar şi prin moarte. Erau cu toţii gata, primind harurile pe care Dumnezeu le-a dat lor în cursul vieţii, iar martiriul a fost încoronarea fidelităţii lor.