en-USro-RO

| Login
24 iunie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 24 iunie 2018

Sfintii zilei
† NAȘTEREA SF. IOAN BOTEZÃTORUL
Liturghierul Roman
† NAȘTEREA SF. IOAN BOTEZÃTORUL
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefațã proprie
alb, P
Lectionar
Is 49,1-6: Voi face din tine lumina popoarelor.
Ps 138: Te laud, Doamne, pentru cã m-ai fãcut o fãpturã atât de minunatã.
Fap 13,22b-26: Ioan a predicat un botez al pocãinței întregului popor al lui Israel.
Lc 1,57-66.80: Se va numi Ioan.

Iac 2,1-9; Ps 33; Mc 8,27-33

 

Credinţa este un dar care trebuie primit cu supunere, ştiind că nu se armonizează cu uşurinţă cu primele impulsuri umane. Episodul mărturisirii lui Petru este aşezat în centrul Evangheliei după Marcu: până acum, Isus i-a condus în mod progresiv pe discipolii săi să se apropie de misterul său, acum îi întreabă ce cred despre identitatea sa: „Cine spune lumea că sunt eu? Dar voi, cine spuneţi că sunt eu?” Şi Petru răspunde: „Tu eşti Cristos”. Ştim de la Matei că Isus, pentru acest răspuns, îl declară pe Petru fericit: „Fericit eşti tu, Simon, fiul lui Iona, pentru că nu carnea şi sângele ţi-au descoperit aceasta, ci Tatăl meu care este în ceruri” (Mt 16,17). Dar îndată după aceea, când Isus le propune lor aspectul misterului suferinţei şi al morţii Fiului Omului, Petru este incoerent: „A început să-i facă reproşuri vii”, convins că Tatăl i-a dat o lumină superioară aceleia a lui Isus însuşi. Aşa cum orbul despre care am citit ieri în evanghelie a fost vindecat în mod gradual de orbirea sa, şi Petru trebuie să înveţe să accepte încetul cu încetul tot misterul lui Cristos, mister atât de tulburător pentru vederile umane.

În prima lectură, şi sfântul Iacob, cu realismul său, pune în evidenţă incoerenţa umană care îi judecă pe alţii după criteriile lumii, şi nu după gândurile lui Dumnezeu care i-a „ales pe cei săraci în ochii lumii pentru a-i îmbogăţi în credinţă şi a-i face moştenitori ai împărăţiei”. De câte ori ne lăsăm prinşi în această reacţie spontană!
Avem, deci, atâtea lucruri de cerut astăzi Domnului: să corecteze judecăţile noastre, pentru ca acţiunile noastre să fie conforme cu gândurile sale, ca să aprofundeze credinţa noastră şi să ne unească tot mai mult cu misterul său de suferinţă, de moarte şi de înviere.