en-USro-RO

| Login
18 august 2018

Calendarul zilei

Sâmbătă, 18 august 2018

Sfintii zilei
Fer. Paula Montaldi, fc.
Liturghierul Roman
Sâmbãtã din sãptãmâna a 19-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde, III, PP
Lectionar
Ez 18,1-10.13b.30-32: Vã voi judeca pe fiecare dupã cãile lui.
Ps 50: Creeazã în mine, Dumnezeule, o inimã curatã!
Mt 19,13-15: Lãsați copiii și nu-i opriți sã vinã la mine, cãci împãrãția cerurilor este a acelora care sunt ca ei!

Meditatia zilei
Sâmbãtã din sãptãmâna a 19-a de peste an

Iuda 17.20-25; Ps 62; Mc 11,27-33

 

Să ascultăm îndemnul sfântului Iuda: „Credinţa voastră preasfântă să fie temelia construcţiei spirituale care sunteţi voi înşivă”.

Acesta este, desigur, un program de viaţă reuşit, având ca fundament stânca trainică a credinţei în Isus. Trebuie cu adevărat să construim totul pe credinţă, cu simplitate, corespunzând la harul lui Dumnezeu, nu încrezându-ne în ceea ce este uman şi, deci, nici în noi înşine: nu trebuie să ne bazăm pe bunăvoinţa noastră, pe capacităţile noastre, pe dorinţele noastre, ci să căutăm numai să „trăim adevărul în caritate”.
Marii preoţi şi cărturarii despre care citim astăzi în evanghelie nu căutau cu sinceritate adevărul. Isus nu vrea să reveleze de unde vine autoritatea sa cu care acţionează şi, ca urmare a întrebării lor, pune şi el o întrebare cu privire la Ioan Botezătorul, o întrebare care cere o convertire. Dar ei îşi calculează răspunsul: „Dacă răspundem *din cer+, va spune: de ce atunci nu l-aţi crezut? Să spunem deci: *De la oameni?+„: acest răspuns ar fi mers bine pentru ei, dar nu l-ar fi primit bine poporul. Şi atunci cred că este înţelept să răspundă: „Nu ştim”, şi aşa se închid în faţa credinţei.
Uneori, în faţa întrebărilor angajante ale vieţii care vin din conştiinţă, facem şi noi la fel, le ocolim, pentru că e soluţia cea mai comodă. Trebuie, în schimb, să ne întrebăm cu sinceritate înaintea lui Dumnezeu: „Este credinţa aceea care mă conduce în aceste gânduri? E credinţa aceea care vorbeşte în mine, care acţionează în acest mod?”, şi să ne deschidem dorinţelor divine, mărturisind cu umilinţă şi cu încredere lipsurile noastre. Simplitatea şi umilinţa sunt cele care salvează credinţa.