en-USro-RO

| Login
24 iunie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 24 iunie 2018

Sfintii zilei
† NAȘTEREA SF. IOAN BOTEZÃTORUL
Liturghierul Roman
† NAȘTEREA SF. IOAN BOTEZÃTORUL
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefațã proprie
alb, P
Lectionar
Is 49,1-6: Voi face din tine lumina popoarelor.
Ps 138: Te laud, Doamne, pentru cã m-ai fãcut o fãpturã atât de minunatã.
Fap 13,22b-26: Ioan a predicat un botez al pocãinței întregului popor al lui Israel.
Lc 1,57-66.80: Se va numi Ioan.

1Rg 17,7-17; Ps 4; Mt 5,13-16

 

Există multe moduri posibile de a fi „sare a pământului şi lumină a lumii”. În prima lectură, profetul Ilie este „sare a pământului” cu zelul său pentru adevărata credinţă, dar avem, de asemenea, văduva săracă, ce devine „lumină a lumii” prin credinţa sa, speranţa şi caritatea ei. Este săracă, nu poate conta pe nici o rezervă: „Am doar un pumn de făină într-un vas şi un pic de ulei într-un urciorY mă duc să le pregătesc pentru mine şi pentru fiul meuY mai mâncăm o dată şi apoi vom muri”. Fiind foamete, nu-i va rămâne decât să moară de foame. Şi Dumnezeu îi trimite un profet care, în loc să-i dea, îi cere: gestul său este de-a dreptul plin de cruzime. Sărmana femeie ar fi avut motive suficiente să-l refuze, dar textul spune: „Femeia a mers să facă ceea ce i-a cerut Ilie”. Are credinţă în promisiunea profetului: „Făina din vas nu se va termina şi uleiul din urcior nu va scădea”; ea dă şi de aceea primeşte. Nu va fi niciodată bogată, dar nu-i va lipsi niciodată necesarul.

Noi găsim multe pretexte şi scuze pentru a nu da: nu avem timp, avem puţin, dacă dau aceasta, cu ce mai rămân, ce mă voi face? Dacă folosesc din timpul meu pentru alţii, cum voi reuşi să fac tot ceea ce am în plan? Privim prea mult limitele noastre şi nu avem speranţă. Şi totuşi, Domnul ne cheamă să dăm, ne dă harul să dăm puţinul pe care îl avem şi, dacă îl primim, ne recompensează din plin, nu numai în paradis, dar deja aici pe pământ: înainte de toate, ne umple inima de bucurie. Isus însuşi a spus că există bucurie mai mare în a da decât în a primi.
Să nu dorim să fim sau să ne simţim bogaţi, să nu aşteptăm să fim bogaţi pentru a da. Dacă acceptăm sărăcia noastră, oricare ar fi ea, Domnul va face cu ea lucruri mari. Cine are mult se închide în egoism; cine este conştient şi fericit de sărăcia sa trăieşte în speranţă activă şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, împlineşte lucrarea sa.