en-USro-RO

| Login
18 august 2018

Calendarul zilei

Sâmbătă, 18 august 2018

Sfintii zilei
Fer. Paula Montaldi, fc.
Liturghierul Roman
Sâmbãtã din sãptãmâna a 19-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde, III, PP
Lectionar
Ez 18,1-10.13b.30-32: Vã voi judeca pe fiecare dupã cãile lui.
Ps 50: Creeazã în mine, Dumnezeule, o inimã curatã!
Mt 19,13-15: Lãsați copiii și nu-i opriți sã vinã la mine, cãci împãrãția cerurilor este a acelora care sunt ca ei!

Meditatia zilei
Sâmbãtã din sãptãmâna a 19-a de peste an

2Rg 2,1.6-14; Ps 30; Mt 6,1-6.16-18

 

Aş vrea să comentez prima lectură, atât de sugestivă şi misterioasă, care are şi un raport cu Isus, deoarece răpirea lui Ilie smuls de la pământ şi ridicat la cer constituie o prefigurare a misterului său.

Relatarea subliniază importanţa de a fi martori ai acestui fapt. Ilie îi spune lui Elizeu: „Rămâi aici pentru că Domnul mă trimite la Iordan”. Dar Elizeu simte că trebuie să se întâmple ceva important şi răspunde: „Jur pe Dumnezeu care este viu şi pe viaţa ta că nu te voi părăsi!” În timp ce trec în mod miraculos dincolo de Iordan, Ilie îl întreabă: „Cere ce vrei să fac pentru tine, înainte de a fi răpit de la tine!”, şi Elizeu îi cere: „Vreau ca duhul pe care l-ai primit tu să fie în mine de două ori mai puternic!” „Ai cerut un lucru greu de îndeplinit”, observă Ilie, şi aici este momentul să fim atenţi: „Cu toate acestea, dacă mă vei vedea atunci când voi fi răpit departe de tine, ţi se va acorda”. Elizeu trebuie să-şi fixeze privirea asupra lui Ilie. Şi iată, carul cu foc şi caii de foc. „Elizeu l-a văzut şi a început să strige: *Părintele meu, părintele meu!+„ „Privea”. Şi privind a putut primi mantia căzută de pe Ilie şi să fie umplut de duhul său.
Să ne gândim din nou la sfântul Ioan care, după ce a relatat despre străpungerea coastei lui Isus, comenta: „Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească Scriptura: *Îşi vor îndrepta privirea spre cel pe care l-au străpuns+„. Important este a-l privi pe Isus în momentul în care este luat de către Tatăl când era pe cruce. Şi evanghelistul Marcu supune atenţiei episodul centurionului care îl recunoaşte în Isus, după ce l-a contemplat pe cruce, pe Fiul lui Dumnezeu. Acesta este momentul care-l revelează pe Isus, unitatea sa cu Tatăl, în darul reciproc: Isus se oferă pe sine însuşi cu totul Tatălui şi Tatăl îl atrage la sine.
A fi martori ai acestui moment este condiţia pentru a intra în misterul lui Isus. Trebuie să-l contemplăm în momentul iubirii celei mai pure şi mai generoase în care duce la îndeplinire voinţa Tatălui („Totul s-a împlinit”), totodată momentul iubirii celei mai mari faţă de noi.
Să-i mulţumim Domnului că astăzi, prin această pagină a Bibliei, ne ajută să înţelegem mai bine importanţa covârşitoare a punctului central al credinţei noastre: moartea pe cruce a lui Isus.