en-USro-RO

| Login
21 aprilie 2019

Calendarul zilei

Duminică, 21 aprilie 2019

Sfintii zilei
Sf. Anselm, ep. înv.
Liturghierul Roman
† ÎNVIEREA DOMNULUI (PAŞTELE)
Liturghie proprie, Gloria, Secvenţă, Credo, prefaţă pentru Paşti I

alb, P
Lectionar
Fap 10,34a.37-43: Am mâncat şi am băut cu el după ce a înviat din morţi.

Ps 117: Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea! (sau: Aleluia, Aleluia, Aleluia.)

Col 3,1-4 (1Cor 5,6b-8): Căutaţi cele de sus unde este Cristos. (sau Curăţaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o frământătură nouă!)

In 20,1-9: El trebuia să învie din morţi.
Meditatia zilei
† ÎNVIEREA DOMNULUI (PAŞTELE)

 

Gen 1,1-19; Ps 103; Mc 6,35-36

 

Întotdeauna este util să recitim aceste pagini din Cartea Genezei, care ne vorbesc despre Dumnezeu creator, despre marile opere ale lui Dumnezeu, şi să ne umplem de un sentiment de admiraţie. Ştim că Biblia nu pretinde să explice în mod ştiinţific cum a fost creată lumea; este o istorie religioasă care vorbeşte despre toate creaturile, care spune că toate creaturile vin de la Dumnezeu, din cuvântul lui Dumnezeu care le-a creat. Este evident, chiar la o simplă lectură, că scriitorul biblic este plin de admiraţie pentru opera lui Dumnezeu. Şi admiraţia noastră, la distanţă de milenii, trebuie să fie şi mai mare, deoarece omul de astăzi a înţeles încă mai mult din măreţia universului. Desigur, autorul Cărţii Genezei nu ştia că luna este la o distanţă de patru sute de mii de kilometri de pământ, noi o ştim. El ignora că aştrii se găsesc la distanţe de neimaginat, de mii de ani-lumină. Universul are o imensitate aproape incalculabilă, se descoperă mereu noi aştri: stele, Calea Lactee, galaxii noiY Această măreţie, în schimb, noi o cunoaştem şi este o revelaţie, nu suficientă, dar importantă, a lui Dumnezeu. Dumnezeu se revelează în creaţie, cum o spune sfântul Paul şi, mai înainte de el, o spune Cartea Înţelepciunii. Şi este bine pentru noi să ne întoarcem la această admiraţie pentru operele lui Dumnezeu, nu numai în faţa marilor revelaţii ale universului, ci şi înaintea celor mici, care sunt atât de frumoase. Se spune că sfântul Ignaţiu, care nu era desigur un sfânt prea sentimental, se emoţiona foarte mult în faţa unei floricele gândindu-se la Dumnezeu Creatorul. În relatarea biblică există o expresie care se repetă: „Şi Dumnezeu a văzut că toate erau bune”. Un creştin are o viziune optimistă despre creaţie, nu se fixează în lucrurile negative care există în lume, nu se plânge încontinuu de cele rele: el vede ansamblul care este creat de Dumnezeu, şi care este bun. Atâtea lucruri sunt bune, frumoase, splendide şi ne umplu de recunoştinţă, deoarece Dumnezeu le-a creat, pentru ca noi să fim înconjuraţi de minunile făcute de el.

Revelaţia este o revelaţie a luminii: „Dumnezeu este lumină”, toate operele sale sunt frumoase. Ştim B şi Cartea Genezei va relata acest lucru B că păcatul a distrus opera lui Dumnezeu, dar în mod fundamental ea rămâne bună, şi trebuie să amintim acest lucru. Astfel, la Liturghie ne bazăm pe lucrarea lui Dumnezeu pentru sacrificiul care se aduce. Mai întâi spunem: „Din bunătatea ta am primit această pâine şi acest vin”: aceasta este amintirea creaţiei. Apoi, în prefaţa acestei săptămâni: „Tu ai creat lumea în varietatea elementelor saleY„. Deci, noi primim lucrurile de la Dumnezeu şi numai după aceea le aducem şi i le prezentăm lui ca să le transforme şi să devină instrumente de har.

Să-i mulţumim adeseori lui Dumnezeu pentru opera creaţiei şi să ne simţim plini de recunoştinţă şi de mândrie pentru că suntem opera mâinilor sale.