en-USro-RO

| Login
16 august 2018

Timpul Crăciunului

     
Naşterea Domnului (Crăciunul)
C. Dumea 1,2,3,4,5,6   
A. Bişoc    
     
Sfânta Familie  

A

B

C 

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     
Duminica a II-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     
Epifania Domnului

A

B

C

C. Dumea  C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc  A. Bişoc A. Bişoc
     
Botezul Domnului

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc  A. Bişoc A. Bişoc
     
Sfântul Ştefan (26 decembrie)
C. Dumea    
A. Bişoc    
     
Sfântul Ioan (27 decembrie)
C. Dumea    
A. Bişoc    
     
Sfinţii Prunci nevinovaţi (28 decembrie)
C. Dumea    
A. Bişoc    
     
Încheierea anului (31 decembrie)
C. Dumea    
A. Bişoc    
     
1 ianuarie (Sfânta Maria Născătoare de Dumnezeu)
C. Dumea    
A. Bişoc    
     

Calendarul zilei

Joi, 16 august 2018

Sfintii zilei
Ss. Ștefan, rege *; Rochus, pelerin
Liturghierul Roman
Joi din sãptãmâna a 19-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde (alb), III
Lectionar
Ez 12,1-12: Pleacã în exil ziua, în vãzul lor!
Ps 77: Iartã, Doamne, fãrãdelegea poporului tãu! 
Mt 18,21-19,1: Nu-ți spun pânã la șapte ori, ci pânã la șaptezeci de ori șapte.
Meditatia zilei
Joi din sãptãmâna a 19-a de peste an

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Poarta anului vechi s-a închis pentru totdeauna şi, de câteva ceasuri, am păşit într-un an nou. Astăzi, oamenii se vizitează, îşi urează unul altuia un an nou fericit. Eu însumi vă urez din toată inima un an nou fericit. „An Nou fericit” le spune sfânta Biserică, în ziua de astăzi, tuturor copiilor săi. Dar toate urările noastre, pe care ni le spunem, nu fac noul an să ne fie mai fericit, mai bun. Acesta este un simplu obicei între oameni. Însă sfânta Biserică, dorindu-ne un an nou fericit, ne arată şi calea pe care trebuie să o urmăm, pentru ca anul pe care l-am început să fie cu adevărat fericit. Astfel, în epistola Liturghiei de astăzi, ne adresează aceste cuvinte sfântul Pavel: „Fraţilor, să ne lepădăm de orice nelegiuire şi dorinţă păcătoasă şi să trăim în această lume cu cumpătare, dreptate şi evlavie”. Deci primul lucru pe care trebuie să-l respectăm, pentru ca noul an să ne fie fericit, este cumpătarea, înfrânarea de la orice dorinţă şi poftă rea, care se împotriveşte legii lui Dumnezeu.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Urarea pe care o face sfânta Biserică fiilor săi în prima zi a anului, am auzit-o în prima lectură: „Domnul să te binecuvânteze şi să te ocrotească… Să-şi îndrepte faţa către tine şi să-ţi dăruiască pacea”. Aceasta era formula cea mai solemnă de binecuvântare din Vechiul Testament. Ea fusese încredinţată de Moise lui Aron şi fiilor acestuia, preoţii, iar ei o rosteau asupra poporului la sfârşitul slujbelor religioase, cu ocazia marilor sărbători.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Începem astăzi un an nou şi ne aflăm acum în casa lui Dumnezeu, ca să-l începem bine sub privirea preacuratei Fecioare Maria şi a Copilului pe care ea îl ţine în braţe. Este ziua când se fac urări. Biserica, mama noastră, în prima lectură a Liturghiei, ne face şi ea o urare. Ne adresează cuvintele cu care preoţii binecuvântau poporul în Vechiul Testament: „Iahve să te binecuvânteze şi să te păzească. Iahve să-ţi lumineze faţa şi să se îndure de tine. Iahve să-şi îndrepte faţa spre tine şi să-ţi dăruiască pacea”.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Este obiceiul din moşi-strămoşi ca, în prima zi a anului, să ne facem urări unii altora. Ce ne urăm pentru noul an? De toate: sănătate, fericire, spor în toate, viaţă lungă. Este un obicei, o tradiţie şi atâta tot. Nu ne aduce nimic. Şi anul trecut ne-am urat fericire în ziua de Anul Nou. Şi am fost mai fericiţi în anul care a trecut? Câţi au murit din această comunitate în acest an? Şi celor ce au murit li s-a urat la începutul anului trecut sănătate şi viaţă lungă. Nu le-au folosit la nimic urările.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

La începuturile Bisericii, ziua de 1 ianuarie, ziua de Anul Nou, nu era una de bucurie, cu mâncare şi băutură bună, cum este acum. Dimpotrivă, era o zi de post, de pocăinţă, de rugăciune. La păgâni, la romani, pe 1 ianuarie era sărbătorit zeul Ianus, numit bifrons, adică cel cu două feţe: cu o faţă privea spre anul ce a trecut, cu cealaltă, spre anul ce începea. Şi păgânii, în această zi, aveau nişte distracţii urâte, numite Saturnalii: era un fel de carnaval cu beţii, cu orgii. Umblau pe străzi mascaţi, strigau, făceau tămbălău mare, cu tot felul de instrumente de făcut zgomot, vorbeau murdar. Pentru ca creştinii să nu ia parte la asemenea distracţii urâte, Biserica îi chema pe fiii ei la rugăciune, post şi pocăinţă, numind ziua 1 de ianuarie Ziua Izgonirii Idolilor.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Un poet musulman (turc), Nazim Hikmet, scria într-una dintre poeziile sale aceste versuri: „Cea mai frumoasă mare e aceea pe care noi încă nu am navigat./ Cel mai frumos copil al nostru e acela care încă nu s-a născut./ Zilele noastre cele mai frumoase sunt acelea pe care încă nu le-am trăit./ Iar cuvintele mele cele mai frumoase sunt acelea pe care încă nu ţi le-am spus”.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Suntem în prima zi a anului. Încă un an din viaţa noastră a trecut, încă 365 de zile, cu multele lor suferinţe şi necazuri şi cu puţinele lor bucurii, au dispărut pentru totdeauna. Dacă privim în jurul nostru, vedem că unii dintre aceia care au ascultat anul trecut predica din ziua de Anul Nou nu mai sunt printre noi, au murit; pentru ei, anul N. a fost ultimul din viaţă. Dacă vom privi la anul în jurul nostru, vom vedea că iarăşi câţiva dintre aceştia, care suntem acum de faţă, nu vor mai fi. Pentru câţiva dintre noi, anul N. va fi ultimul an viaţă. Pentru cine anume? Nu ştim. Fiecare dintre noi, fie că e tânăr, fie că e bătrân, poate muri în orice clipă. De aceea, am găsit potrivit să vă vorbesc în predica aceasta, câteva minute, despre timp. Nimic nu este mai preţios în viaţa omului decât timpul, şi totuşi, nimic nu este mai puţin preţuit şi mai mult risipit decât timpul. Noi ne plângem că am pierdut un proces, că am pierdut o sumă de bani sau un lucru oarecare, dar ne plângem aşa de rar şi ne facem atât de puţine remuşcări că am pierdut timpul. Timpul ne-a fost dat de Dumnezeu ca să facem binele, şi astfel, să câştigăm împărăţia cerului. Dar noi îl folosim atât de puţin în acest scop! S-ar părea că Diavolul cunoaşte mai bine decât noi valoarea timpului, căci nu lasă nici o clipă neîntrebuinţată, zi şi noapte ne ispiteşte.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Pretutindeni oamenii astăzi îşi urează unul altuia un Nou An fericit. Aceeaşi urare o fac eu astăzi, urându-vă un Nou An fericit. Dar ce fel de fericire ne dorim şi visăm noi în noul an care a început? Fericire în familie? Note bune la învăţătură şi succes la examene? Sănătate? O căsătorie reuşită? Recoltă îmbelşugată? Dacă v-aş ura în ziua de azi numai acestea, nu v-am urat un Nou An fericit. Căci chiar dacă vi s-ar realiza toate aceste dorinţe, nu aţi fi în posesia fericirii.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Primele cuvinte cu care se întâmpină oamenii în ziua de astăzi sunt acestea: „An Nou fericit!” Şi cum aş putea să încep prima predică din acest an, dacă nu prin a vă face aceeaşi urare: „An Nou fericit!”?

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Fascinaţi de vederea copilului – Dumnezeu din iesle, pe care l-am sărbătorit în aceste zile ale Crăciunului –, noi poate am lăsat-o puţin la o parte, am uitat-o pe aceea în sânul căreia Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat de la Duhul Sfânt şi s-a făcut om. Iată de ce Biserica, în ziua de azi, prima zi a anului, ne îndreaptă privirile, e adevărat, spre Cristos, dar spre Cristos din braţele Mamei sale; ne îndeamnă să-l primim pe Cristos, dar să-l primim ca şi păstorii din Betleem, din braţele Mamei sale.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

„Domnul să-şi îndrepte faţa senină către tine şi să-ţi dăruiască pacea”.

Cuvântul pe care îl auzim la tot pasul azi e cuvântul „pace”. Peste tot se fac demonstraţii, mitinguri de pace, tratative, conferinţe de pace şi dezarmare, iar efectul? Omenirea se înarmează într-un ritm înspăimântător. Cursa înarmărilor creşte într-un mod demenţial: 1000 de miliarde de dolari pe an în lume pentru armament; milioane de oameni, cele mai ascuţite minţi lucrează pentru armament; există atâta armament încât fiecare locuitor de pe pământ să poată fi ucis de 15 ori. Înarmarea Cosmosului. Se vorbeşte peste tot de pace, iar războiul bântuie pretutindeni pe faţa pământului. În Afganistan sunt aproape un milion de morţi în 5 ani; de atâţia ani curge sânge în Liban; este război în America Latină, în Irak şi în ţările din Africa.

SFÂNTA MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU 1 ianuarie (Anul Nou), (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Astăzi, în prima zi a anului celebrăm una din cele mai frumoase sărbători, sărbătoare închinată maternităţii Mariei. Titlul complet al sărbătorii de azi este: Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu.

Iată un privilegiu unic pe care Dumnezeu îl face unei femei: Maria e fecioară înainte de a naşte, e fecioară la naştere, rămâne fecioară şi după naşterea lui Isus. Urmând cursul naturii, o femeie pentru a deveni mamă, nu poate să rămână fecioară. Pentru a culege rodul maternităţii, trebuie să piardă floarea fecioriei. E ceea ce se întâmplă şi în lumea plantelor, a copacilor: pentru a aduce rod, trebuie să-şi piardă floarea. E normal să ne punem întrebarea: cum s-a putut întâmpla acest lucru cu Maria? Însăşi Maria a pus mirată întrebarea când îngerul i-a adus vestea că îl va naşte pe Mesia: cum se va întâmpla aceasta, de vreme ce, de comun acord cu Iosif, am renunţat să devin mamă? Răspunsul vine prompt: pentru oameni acest lucru este cu neputinţă, dar nu pentru Dumnezeu. Vei zămisli şi vei naşte prin puterea Duhului Sfânt. Cu alte cuvinte e vorba de o minune. Pentru un ateu, pentru unul care nu crede în Dumnezeu, faptul că Maria a rămas fecioară şi după naştere e un lucru absurd, o poveste, un mit; dar nu pentru cine crede în Dumnezeu. Căci ce Dumnezeu ar fi acela care nu este atotputernic, care nu poate să facă minuni? Noi nu putem umbla cu picioarele pe apa mării ca pe stradă, nu putem să dăm vederea unui orb din naştere, nu putem să punem un paralitic pe picioare, nu putem învia un om care a murit de patru zile şi a intrat în putrefacţie. Dar toate aceste lucruri le-a făcut Cristos, fiindcă este Dumnezeu. La fel, fiindcă este Dumnezeu, Duhul Sfânt a putut înfăptui în Maria miracolul maternităţii sale feciorelnice.

DUMINICA A II-A DUPĂ CRĂCIUN, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Legea Vechiului Testament poruncea ca femeia ce va naşte un copil, în cea de a patruzecea zi după naştere, să meargă la templu, ca să se cureţe prin rugăciune. Preacurata Fecioară Maria, deşi îl zămislise pe Isus în chip minunat şi rămăsese fecioară şi după naştere, şi nu era supusă legii de curăţăre, totuşi, din smerenie, s-a supus şi ea acestei legi. Se prezintă deci la uşa templului şi se supune slujbei de curăţare. A adus cu ea în dar doi porumbei, darul celor săraci, căci nu avea de unde să aducă un miel, aşa cum obişnuiau să aducă cei bogaţi la o asemenea ocazie. Slujba era pe sfârşite, când intră Simeon, un bătrân slujitor al templului. Pentru credinţa lui puternică şi pentru viaţa cinstită, Dumnezeu îi făgăduise că nu va muri înainte de a-l fi văzut pe cel aşteptat de neamuri, pe Mesia. Adânc mişcat şi plin de fericire, îl ia în braţele sale tremurătoare şi, ridicându-şi ochii spre cer, rosteşte: „Acum, slobozeşte-l, Doamne, pe robul tău în pace, căci au văzut ochii mei mântuirea ta, pe care ai făgăduit-o înaintea tuturor popoarelor”. Maria şi Iosif rămân adânc impresionaţi de credinţa acestui bătrân şi cuvintele lui le umplu inimile de bucurie şi de mulţumire. Dar această bucurie încetează când bătrânul Simeon adaugă: „Pruncul acesta este semnul ce va stârni împotrivire, e pus spre prăbuşirea şi ridicarea multora din Israel. Şi o sabie ascuţită va străpunge inima mamei sale”. Acest copil va fi semnul căruia i se va sta împotrivă.

DUMINICA A II-A DUPĂ CRĂCIUN, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Tot ce s-a citit acum din Sfânta Scriptură sunt cuvinte greu de înţeles pentru voi. Cuvintele acestea sunt scrise pentru oamenii mari, şi chiar oamenii mari le înţeleg greu. Dar eu o să iau acum câteva cuvinte simple din Evanghelia pe care am auzit-o şi o să vi le explic. Spune sfântul Ioan, în Evanghelie, că Isus, care a venit în lume, a fost ca o lumină puternică, strălucitoare, care străluceşte noaptea şi alungă întunericul. Odată, un băiat ţinea în mână o lumânare aprinsă. Era noapte. Un om îl întreabă: „De unde ai lumina asta, de unde vine?” Copilul stinge lumânarea şi zice: „Mai întâi, spune-mi dumneata unde s-a dus lumina aceasta, ca să-ţi spun eu de unde a venit”. Aţi văzut, când e cerul senin, cum cade câte o stea foarte luminoasă; apare deodată, nu ştim de unde, străbate cerul şi apoi dispare, nu ştim unde merge, ce se întâmplă cu ea. Aşa a fost cu Isus, a apărut deodată, a fost 33 de ani, cât a trăit pe pământ, ca o stea care străbate cerul, şi apoi a dispărut. De unde a venit? De la Dumnezeu. Unde a plecat? Tot la Dumnezeu.

DUMINICA A II-A DUPĂ CRĂCIUN, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Evanghelia pe care am auzit-o la Liturghia de astăzi am ascultat-o pentru a treia oară în această perioadă a Crăciunului. Biserica ne-a propus-o în ziua de Crăciun, ne-a propus-o la Liturghia din ultima zi a anului, astăzi ne-a propus-o din nou. Este vorba despre Prologul, adică despre începutul Evangheliei sfântului Ioan, care trebuie să fie ascultat mereu pentru a aprofunda misterul Cuvântului lui Dumnezeu, care s-a făcut trup. Acest text de la începutul Evangheliei sfântului Ioan, spune sfântul Augustin, ar trebui să fie scris cu litere de aur şi pus în toate bisericile, în locurile unde poate fi văzut şi citit cel mai bine. De altfel, până la ultima reformă liturgică, acest text era scris cu litere aurite pe o foaie pusă în ramă şi stătea permanent în partea stângă a altarului. Preotul citea acest text la sfârşitul fiecărei Liturghii.

EPIFANIA DOMNULUI, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Cu multe sute de ani înainte de naşterea lui Cristos, profetul Isaia a scris cuvintele din prima lectură: popoarele vor umbla în lumina ta. În a doua lectură, sfântul Pavel face cunoscut că nu numai poporul evreu, ci toate popoarele, chiar şi cele păgâne, sunt chemate la credinţă şi la mântuirea adusă de Cristos

EPIFANIA DOMNULUI, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

În unele ţări ale lumii, sărbătoarea de azi, sărbătoarea Epifaniei, este sărbătoarea copiilor; e o zi mult aşteptată de copii, pentru că e ziua cadourilor pe care copiii le primesc astăzi în amintirea darurilor pe care copilul Isus le-a primit de la magii veniţi din Răsărit. De fapt, Epifania e o sărbătoare îndrăgită şi aşteptată nu numai de copii, dar şi de cei în vârstă. De aceea, împăraţii de odinioară ai Bizanţului porunceau ca sărbătoarea Epifaniei să dureze o săptămână întreagă. Magii, care i-au adus lui Isus în dar aur, smirnă şi tămâie, ne aduc şi nouă astăzi în dar învăţăturile cele mai frumoase şi mai preţioase.

EPIFANIA DOMNULUI, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Am auzit în prima lectură a Liturghiei un imn de laudă pe care îl înalţă înţelepciunea lui Dumnezeu. Sărbătoarea de astăzi se numeşte Epifania Domnului. Epifanie este un cuvânt grecesc care înseamnă manifestare, arătare. Cristos se manifestă, se arată celor trei magi, trei păgâni, trei oameni de ştiinţă, trei astronomi veniţi din ţinuturile Orientului. Sărbătoarea de azi ne aminteşte unul dintre primele pelerinaje făcute la Betleem; nu primul, căci înaintea magilor au mers la iesle păstorii, au mers locuitorii din Betleem şi din cătunele învecinate, cărora păstorii le-au vorbit despre Prunc

EPIFANIA DOMNULUI, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

„A venit Domnul, Regele nostru; în mâinile lui sunt domnia, puterea şi mărirea”. Cu aceste cuvinte începe Liturghia sărbătorii de astăzi a Epifaniei. Iar când Regele vine pe lume, supuşii vin de pretutindeni să-i prezinte felicitările, omagiile, cadourile. Cei dintâi care vin să prezinte omagiile şi cadourile sunt păstorii; o fac chiar în noaptea în care Cristos se naşte. Peste o săptămână, vin rudele, vecinii, cunoştinţele; este un obicei străvechi, mai ales în Orient, ca, la câteva zile după ce mama aduce un copil pe lume, rudele, vecinii, cunoştinţele, naşii să vină şi să prezinte felicitări şi cadouri pentru mamă şi copil. Aşa a apărut în Biserică sărbătoarea Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu, la 1 ianuarie, care la început se numea sărbătoarea felicitării Maicii Domnului.

EPIFANIA DOMNULUI, (PR. CLAUDIU DUMEA)
Timpul Craciunului

Există o strânsă legătură între mesajul pe care ni l-a transmis cuvântul lui Dumnezeu în sărbătoarea Anului Nou şi cel pe care ni-l transmite cuvântul lui Dumnezeu în ziua de azi, în sărbătoarea Epifaniei. În ziua de Anul Nou, am citit cuvintele din Cartea Numerelor: „Domnul să facă să lumineze faţa lui peste tine şi să se îndure de tine. Domnul să-şi îndrepte faţa către tine şi să-ţi dăruiască pacea”.

Pagina 4 din 6First   Precedentul   1  2  3  [4]  5  6  Urmatorul   Ultimul