en-USro-RO

Inregistrare | Login
23 septembrie 2017

Timpul de peste an

     

Duminica a II-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc 1 A. Bişoc
     

Duminica a III-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc 1 A. Bişoc
     

Duminica a IV-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc 1 A. Bişoc
     

Duminica a V-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc 1 A. Bişoc
     

Duminica a VI-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc 1 A. Bişoc
     

Duminica a VII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a VIII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a IX-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a X-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XI-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XIII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XIV-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XV-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XVI-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XVII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XVIII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XIX-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XX-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXI-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXIII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXIV-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXV-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXVI-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXVII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXVIII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXIX-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXX-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXXI-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXXII-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     

Duminica a XXIV-a

A

B

C

C. Dumea C. Dumea C. Dumea
A. Bişoc A. Bişoc A. Bişoc
     
     

Calendarul zilei

Sâmbătă, 23 septembrie 2017

Sfintii zilei
Ss. Pius din Pietrelcina, pr. **; Zaharia şi Elisabeta
Liturghierul Roman
Sf. Pius din Pietrelcina, pr. ** 
Liturghie proprie, prefaţă pentru sfinţi
alb, P, R.
Lectionar
Gal 6,14-18: Prin cruce, lumea este răstignită pentru mine, iar eu pentru lume; 
Ps 15: Tu, Doamne, eşti partea mea de moştenire; 
Mt 11,25-30: Ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit celor mici.
Meditatia zilei
Sâmbătă din săptămâna a 24-a de peste an

DUMINICA A VI-A DE PESTE AN, Anul B (Egidiu Condac)
Timpul de peste an

Cine dintre noi nu s-a confruntat în viaţă cu momente grele, momente de suferinţă, fie din cauza unei boli, fie din alte motive familiale, sociale ori profesionale? Deşi suntem conştienţi de limitele omului, deşi ştim că datorită păcatului strămoşesc suntem supuşi slăbiciunilor, am dori ca în aceste clipe de criză, în care ne aflăm uneori, să se întâmple ceva senzaţional. Am dori poate ca Dumnezeu să intervină prompt şi să scurteze la minimum acest timp care ne incomodează şi ne descurajează. Am face orice sacrificiu pentru a depăşi această situaţie şi a ne simţi din nou fericiţi, pentru a ne găsi echilibrul unei vieţi liniştite şi mulţumitoare.

DUMINICA A V-A DE PESTE AN, Anul B (Lucian Paulet)
Timpul de peste an

Un tată din America, al cărui unic fiu murise cu puţin timp înainte în războiul din Vietnam, i-a pus unui preot această întrebare: "Părinte, dacă Dumnezeu există, unde era atunci când fiul meu murea în Vietnam?" Iar preotul i-a răspuns simplu: "În acelaşi loc în care atunci când Unicul său Fiu, Cristos, murea pe cruce". Poate aceste cuvinte ale preotului ni se par nesatisfăcătoare, poate, dar ele răspund la o întrebare fundamentală a tuturor oamenilor din toate timpurile: de ce există suferinţa? Şi noi creştinii ne punem aceeaşi întrebare, însă o raportăm la Dumnezeu: dacă Dumnezeu este bun, de unde vine răul, de ce permite el suferinţa? Ce atitudine să avem faţa de suferinţă?

DUMINICA A IV-A DE PESTE AN, Anul B (Iosif Gîrleanu)
Timpul de peste an

Făcând o retrospectivă în istoria omului observăm cu uşurinţă că Dumnezeu a condus această istorie, a fost alături de oameni, povăţuindu-i şi ajutându-i efectiv să intre în legătură cu el. Această legătură cu Dumnezeu s-a realizat şi se realizează printr-o formă de comunicare numită de noi limbaj.

DUMINICA A III-A DE PESTE AN, Anul B (Vasile Ciobanu)
Timpul de peste an

Citind sfintele Evanghelii observăm că în timpul vieţii sale publice Isus Cristos a intrat în contact cu diferiţi oameni. El a predicat Vestea cea Bună a împărăţiei lui Dumnezeu în mijlocul tuturor, bărbaţi sau femei, farisei sau cărturari, oameni simpli sau învăţaţi. Însă nu toţi oamenii l-au primit în acelaşi fel. Pentru unii această întâlnire a fost fructuoasă, a produs o schimbare pozitivă în viaţa lor, în timp ce pentru alţii acest eveniment a rămas fără nici o rezonanţă.

DUMINICA A II-A DE PESTE AN, Anul B (Cristinel Antoci)
Timpul de peste an

Dumnezeu este o fiinţă care poate fi studiată cu ajutorul mijloacelor ştiinţifice moderne? Este oare o realitate ce poate fi descoperită cu ajutorul simţurilor noastre? Dumnezeu nu este o fiinţă care poate fi studiată cu mijloacele ştiinţifice moderne, nu este o realitate empirică, palpabilă, din contra, este insesizabilă tuturor aparatelor şi simţurilor noastre. Şi totuşi, în contrast cu acest adevăr, Dumnezeu este o fiinţă care ni se descoperă, o persoană care poate fi cunoscută, cu care se poate dialoga, şi aceasta numai prin credinţă

DUMINICA A XXXIV-A DE PESTE AN ISUS CRISTOS, REGELE UNIVERSULUI, Anul A (Pr. Cristi HODEA)
Timpul de peste an

Cu sărbătoarea de astăzi, Cristos, Regele Universului, anul liturgic, început cu prima duminică din Advent ia acum sfârşit. Această sărbătoare este oarecum recentă şi a fost instituită de Papa Pius al XI-lea la 11 decembrie 1925, prin enciclica apostolică Quas primas. Titlul de „Cristos, Rege” este un mod de a rezuma întreaga credinţă creştină, un mod de a spune cine este şi ce înseamnă Isus Cristos pentru noi. Cu această sărbătoare suntem îndemnaţi să-l arătăm pe Isus ca unicul rege al nostru, care nu s-a născut într-un palat, ci într-o iesle; nu a fost bogat, ci, dimpotrivă, a fost sărac, iubind sărăcia şi în special pe cei săraci.

DUMINICA A XXXIII-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Emanuel IMBREA)
Timpul de peste an

 „Bine, servitor bun şi credincios! Ai folosit bine puţinul care ţi-a fost încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; ia parte la bucuria stăpânului tău!” (Mt 25,21).

Liturgia Bisericii continuă în aceste ultime săptămâni ale anului liturgic îndemnul de a ne îndrepta tot mai mult spre adevărurile eterne. Duminica trecută, prin parabola celor zece fecioare, Cristos ne-a vorbit despre a doua sa venire; însă cum nimeni nu ştie nici ziua, nici ceasul când Mirele va sosi, trebuie să veghem mereu cu candela aprinsă, ca nu cumva să ne trezim afară, în întuneric, asemenea fecioarelor nechibzuite.

DUMINICA A XXXII-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Daniel-Nicu BUTACU)
Timpul de peste an

Suntem în cea de-a XXXII-a duminică de peste an şi, deci, ne apropiem cu paşi repezi de sfârşitul anului liturgic. Este o duminică în care se impune invitaţia de a trăi cu înţelepciune şi vigilenţă. Lecturile de astăzi ne îndeamnă să-l întâmpinăm pe Domnul plini de credinţă, ne încurajează în speranţa învierii şi, în acelaşi timp, ne avertizează să fim vigilenţi.

DUMINICA A XXXI-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Ştefan CIUBOTARU)
Timpul de peste an

„Toate faptele lor le fac pentru a fi văzuţi de către oameni!” (Mt 23,5a).

În această a XXXI-a duminică de peste an, suntem împreună în jurul altarului, participând cu însufleţire la această întâlnire de credinţă cu învăţătorul Isus Cristos, dar şi cu ceilalţi fraţi ai noştri. Ne întâlnim în mod real cu Domnul Cristos şi aşezăm pe altar realizările, problemele şi recunoştinţa noastră. După ce duminica trecută, Isus, întâlnindu-se cu fariseii, respinge un ultim atac din partea unuia dintre ei, doctor al legii, în această duminică pune degetul pe rană în ceea ce îi priveşte pe cărturari şi pe farisei.

DUMINICA A XXX-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Claudiu BUDĂU)
Timpul de peste an

Termenul „iubire” este astăzi pe buzele oricui. Iubirea este invocată la tot pasul. Când pronunţi acest cuvânt, toţi încep să zâmbească în mod spontan. Se subînţelege că s-a spus ceva frumos, ceva esenţial, ceva despre care toţi cred că au o idee foarte limpede. Cuvântul are un asemenea prestigiu, încât ar fi aproape o blasfemie să „raţionalizezi” ceva atât de înalt, de nobil, de misterios. Ştim foarte bine ce e iubirea: „nu e om să nu fi iubit măcar o dată”. „Viaţa nu are nici un rost fără iubire”, spunem noi adesea. Corelaţia I love you!I love you, too! a ajuns, în filmele americane, un fel de „Ce mai faci?” În realitate, ne confruntăm cu unul dintre cele mai vagi concepte ale discursului cotidian. Şi cu cât este mai nebulos, cu atât e mai frecvent.

DUMINICA A XXIX-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Marian BENCHEA)
Timpul de peste an

Daţi, aşadar, împăratului ce este al împăratului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” (Mt 22,21).

După invitaţia la nuntă din duminica trecută făcută de Mântuitorul Isus, ocazie prin care am înţeles împreună cum trebuie să ne pregătim ca să putem avea parte de acest banchet care rămâne prefigurare a vieţii veşnice, astăzi Isus porneşte spre Ierusalim şi este înconjurat ca de fiecare dată de oameni. Cei care-l abordează de această dată sunt fariseii şi irodienii, decişi să-l condamne şi caută pentru aceasta un motiv şi un prilej. Ne amintim că nu este nici prima, nici unica dată când Isus Cristos este atacat, sau mai bine spus, provocat de adversarii săi.

DUMINICA A XXVIII-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Petrică DĂNCUŢ)
Timpul de peste an

Printre sentimentele fundamentale care definesc omul în calitatea sa de creatură după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu (Gen 1,26), se află cel al bucuriei şi al speranţei. În timp ce bucuria izvorăşte dintr-un fapt deja împlinit, speranţa se îndreaptă prin însăşi natura ei spre viitor, spre lucrurile de împlinit. Speranţa zideşte în inima omului încredere în forţele şi faptele sale, oferă constanţă în acţiuni şi permanenţă în efortul depus.

DUMINCA A XXVII-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Cristian DIAC)
Timpul de peste an

Experienţa comună de viaţă ne arată tuturor, fără nici o excepţie, că noi suntem nişte fiinţe mereu greşitoare, deficitare în atâtea privinţe, cu carenţe mai mult sau mai puţin remarcabile, care în urmările pe care le au asupra noastră ne pot costa uneori decisiv. Ne place sau nu, o dată cu maturizarea noastră, ne devine din ce în ce mai limpede, prin noi înşine, dar mai ales prin ceilalţi, ce fel de oameni suntem şi ce trebuie să îndreptăm la atitudinile şi faptele noastre. Însă nimănui, se pare, nu-i este câtuşi de puţin indiferent modul în care este avertizat sau cum ajunge la cunoaşterea vinovăţiei actelor sale. Înştiinţarea omului de propriile păcate poate fi făcută direct, fără menajamente, brutal şi tăios, sau poate îmbrăca o formă voalată, dar cordială, care să atingă practic aceleaşi rezultate.

DUMINICA A XXVI-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Felix MĂRIUŢ)
Timpul de peste an

Mesajul central al liturgiei cuvântului de azi este ascultarea. Să vedem care este răspunsul cuvântului revelat. Sfânta Scriptură afirmă că dezordinea morală l-a dus pe om la ruină. După cum subliniază prima lectură, luată din Cartea profetului Ezechiel, viaţa omului este condiţionată de unirea sa cu Domnul. Îndepărtarea de el îi aduce moartea, iar întoarcerea la el îi aduce viaţa. Această legătură trebuie să fie nu numai afectivă, ci şi efectivă, aşa cum ne arată Mântuitorul în parabola celor doi fii trimişi în via Tatălui să muncească. Mijlocul de a restabili legătura cu Dumnezeu este convertirea. Încrederea exagerată în vrednicia proprie este, în schimb, semnul înstrăinării de Dumnezeu. Sfântul Paul, în Scrisoarea către Filipeni, aşază la temelia trăirii vieţii creştine exemplul de umilinţă pe care ni l-a dat Cristos. Noi ne însuşim simţămintele sale când suntem gata să mergem şi la moarte pentru a asculta de legea Domnului.

DUMINICA A XXV-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Ovidiu GIURGI)
Timpul de peste an

Liturgia cuvântului din această duminică este brăzdată de tema căutării neobosite a lui Dumnezeu. Lansează o invitaţie-provocare la a ne deschide noutăţii mereu proaspete a fiinţei sale personale şi la a ne descotorosi de prejudecăţile leneşe. Şi, pe de altă parte, vrea să ne risipească iluziile, vanităţile ridicole că l-am putea înşfăca într-un concept, deoarece el este prin excelenţă, după expresia pr. André Scrima, „cel liber de orice închidere”.

DUMINICA A XXIV-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Florin-Petru SESCU)
Timpul de peste an

Liturgia cuvântului de astăzi continuă mesajul duminicii precedente, acela al comuniunii şi al responsabilităţii faţă de aproapele. Evanghelia şi cele două lecturi dezvoltă reflecţia asupra modului în care convieţuirea dintre oameni se poate desfăşura într-un ambient de linişte şi pace. Acest ambient trebuie să fie caracterizat de iertare. Noi, cei de faţă, aparţinem unei comunităţi ce a făcut experienţa iertării, prin sacramentul Botezului. Acceptând Botezul, prima experienţă a îndurării divine, am acceptat să recunoaştem că suntem greşitori şi avem nevoie de iertarea lui Dumnezeu. Actul iertării ce vine din partea lui Dumnezeu implică însă pentru fiecare dintre noi şi anumite atitudini faţă de cei din jurul nostru. De fapt, mesajul biblic de astăzi tocmai acest lucru îl subliniază: relaţiile interumane, în perspectiva întrupării, morţii şi învierii lui Cristos, devin mai profunde numai prin gesturi autentice de iertare şi împăcare pe care ni le oferim unii altora.

DUMINICA A XXIII-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Felix-Marius ROCA )
Timpul de peste an

Ascultând lecturile din liturgia cuvântului de astăzi, cred că gândul multora dintre noi s-a oprit asupra unui aspect, şi anume: corectarea fraternă. Poate că acest lucru este normal, de vreme ce în natura noastră este înscris simţul sociabilităţii şi al responsabilităţii faţă de aproapele sau, aşa cum spunea o mare mistică, suntem conştienţi că de mântuit ori ne mântuim împreună, ori nu ne mântuim deloc. Totuşi, deschizând ochii şi privind realităţile lumii de astăzi, putem observa cum relaţiile adevărate şi profund umane ocupă un loc nesemnificativ pe scara valorilor umane, iar tot ceea ce înseamnă simţ comunitar şi responsabilitate faţă de aproapele sunt valori pe cale de dispariţie. Omul din ziua de azi, rănit parcă prea des şi prea violent în iubirea şi încrederea sa, nu mai are curajul şi voinţa să privească spre celălalt, să se simtă responsabil faţă de aproapele şi, de aceea, se închide în sine însuşi, în izolare şi în singurătate. Observăm cum omul de astăzi este împreună cu celălalt doar pentru a face gălăgie şi pentru a se simţi bine împreună, dar în nici un caz pentru a-l asculta în linişte pe Dumnezeu şi pentru a găsi calea ce duce spre el.

DUMINICA A XXII-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Ciprian ANDREI)
Timpul de peste an

Identitatea noastră creştină îşi are fundamentul în sacramentul Botezului. Prin acest sacrament, noi am primit filiaţiunea divină şi harul de a-l mărturisi pe Isus Cristos drept singurul mântuitor şi învăţător al nostru. Coerenţa cu această identitate impune ca existenţa noastră pământească să fie trăită într-o urmare fidelă şi perseverentă a modelului nostru suprem, Isus Cristos, care s-a jertfit pe sine din iubire pentru mântuirea lumii.

DUMINICA A XXI-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Ioan MĂRTINAŞ)
Timpul de peste an

În liturgia cuvântului de astăzi, creştinul îl întâlneşte pe Dumnezeu de la care vine toată puterea, pe cel care încredinţează puterea omului. Însă puterea omenească nu este niciodată o dominaţie absolută, deoarece cel de la care vine rămâne mereu stăpânul omului. Această putere constituie un mare mister şi trebuie pusă în slujba iubirii. Astfel, în prima lectură, Isaia ne vorbeşte despre destituirea guvernatorului Şebna, funcţionar în serviciul regelui Ezechia, şi despre înlocuirea lui cu Eliachim. Dumnezeu însuşi este cel care conferă noului guvernator puterile sale. Textul accentuează însemnele folosite pentru învestitura sa: tunica, eşarfa şi cheile. Acest ultim însemn era simbolul autorităţii slujitorului care putea să permită, sau să interzică, accesul la suveran. Observăm că Dumnezeu nu spune că încredinţează puterea lui Eliachim, fără să-l mai intereseze ce va face acesta cu ea, ci el vrea ca acesta să fie un tată pentru locuitorii din Ierusalim. Astfel, tronul său va fi un turn de mărire pentru casa tatălui său.

DUMINICA A XX-A DE PESTE AN, Anul A (Pr. Claudiu NEDELCIU)
Timpul de peste an

Dumnezeul nostru este Dumnezeul tuturor, deoarece este un Dumnezeu al milostivirii. Iată, care este tema fundamentală a acestei duminici: universalismul mântuirii, mântuire intuită în Vechiul Testament, după cum subliniază prima lectură: „Păziţi dreptatea, faceţi ce este bine, căci mântuirea mea este aproape” (Is 56,1); împlinită prin acţiunea şi prin cuvântul lui Isus din Evanghelie faţă de femeia păgână: „Femeie, mare este credinţa ta! Să ţi se împlinească dorinţa!” (Mt 15,28); făcută cunoscută de Paul şi păgânilor, prin activitatea şi predica sa misionară, în lectura a doua: „Fraţilor, vă spun vouă, care eraţi păgâni (...), neascultători faţă de Dumnezeu, dar acum (...), aţi aflat îndurare” (Rom 11,13.30).

Pagina 1 din 2First   Precedentul   [1]  2  Urmatorul   Ultimul