en-USro-RO

| Login
22 octombrie 2018

Omilia Duminicii

Timpul Adventului
 
Timpul Crăciunului
 
Timpul Postului Mare
 
Săptămâna Sfântă
 
Sfântul Triduum Pascal
 
Timpul Pascal
 
Timpul de peste an
 
Sfinţii
 

Calendarul zilei

Luni, 22 octombrie 2018

Sfintii zilei
Sf. Ioan Paul al II-lea, pp. *
Liturghierul Roman
Luni din sãptãmâna a 29-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde (alb), I
Lectionar
Ef 2,1-10: Ne-a înviat și ne-a așezat în ceruri, în Cristos Isus.
Ps 99: Noi suntem ai lui Dumnezeu, cãci el este creatorul nostru.
Lc 12,13-21: Cele pe care le-ai pregãtit ale cui vor fi?
Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 29-a de peste an

Anul B

1.

 

Iudeii au trimis la Ioan, în pustiu, o delegaţie formată din preoţi şi leviţi, care i-au pus direct această întrebare: „Cine eşti tu?” Şi Ioan le-a spus cine era.

Această întrebare să ne-o punem fiecare dintre noi în ziua de astăzi: omule, cine eşti tu? Cum te-a creat pe tine cel care te-a creat? Pentru ce te-a creat? Cine eşti tu?... La această întrebare ne ajută să răspundem sfântul Ambroziu când zice: „Omule, tu eşti un tablou, un chip. Cel ce te-a lucrat este Domnul Dumnezeul tău. El şi-a făcut în tine autoportretul, căci te-a făcut după chipul şi asemănarea lui. Cel ce te-a lucrat e un atât de mare artist. Nu distruge acest tablou, acest chip sublim din tine, care a fost făcut nu cu vopsele, nu modelat în ceară, ci a lucrat cu harul, cu însăşi viaţa lui Dumnezeu”. Iată demnitatea, nobleţea cea mare a omului, iată cine eşti. Chipul său, Dumnezeu nu şi l-a imprimat în trupul, în carnea noastră, ci în sufletul nostru.

Sufletul nostru e duh ca şi Dumnezeu, e liber ca şi Dumnezeu, veşnic ca şi Dumnezeu; în el, Dumnezeu a pus ceva din dumnezeirea sa, adică harul său, şi asta înseamnă că omul a fost creat după chipul şi asemănarea sa. Acest suflet, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, noi nu-l putem vedea în această viaţă.

Se spune despre Frederic al II-lea, un împărat al Germaniei puţin dezechilibrat mintal, că, într-o zi, a băgat un om într-un butoi şi a pus să se înfunde butoiul la loc. L-a lăsat pe om să moară acolo de foame, pentru ca, atunci când va desfunda butoiul, să vadă sufletul acelui om cum iese din butoi şi se înalţă la cer. Dar când a desfundat butoiul, n-a văzut ce dorea!

Dumnezeu nu ne permite să vedem sufletul cu ochii noştri trupeşti, căci, dacă am vedea un suflet în starea harului sfinţitor, am orbi şi am muri de atâta strălucire, iar dacă am vedea un suflet în stare de păcat de moarte, am muri de groază.

După ce Dumnezeu i-a creat pe cei dintâi oameni, Diavolul invidios a reuşit să distrugă chipul şi asemănarea lui Dumnezeu din ei, a reuşit să le răpească harul sfinţitor. Cristos a venit să repare în om imaginea, chipul lui Dumnezeu distrus de invidia Satanei. Omul are valoare numai dacă îşi păstrează chipul lui Dumnezeu în el, lovind păcatul.