en-USro-RO

| Login
22 noiembrie 2019

Omilia Duminicii

Timpul Adventului
 
Timpul Crăciunului
 
Timpul Postului Mare
 
Săptămâna Sfântă
 
Sfântul Triduum Pascal
 
Timpul Pascal
 
Timpul de peste an
 
Sfinţii
 

Calendarul zilei

Vineri, 22 noiembrie 2019

Sfintii zilei
Sf. Cecilia, fc. m. **
Liturghierul Roman
Sf. Cecilia, fc. m. **
Liturghie proprie, prefațã pentru sfinți
roșu, P
Lectionar
Os 2,16.17b.21-22: Acolo mã va urma ca în vremea tinereții ei;
Ps 44: Ascultã, fiicã, privește și pleacã-ți urechea 
Mt 25,1-13: Iatã mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!
Meditatia zilei
Vineri din sãptãmâna a 33-a de peste an

De acum, sărbătoarea Crăciunului este aproape. Biserica vrea să ne facă o pregătire mai intensă pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, prin octava care începe astăzi.

Iar pentru prima zi a octavei, am citit prima pagină din Evanghelia sfântului Matei, care începe cu cuvintele: „Cartea neamului lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Abraham”. Mai exact, trebuia să fie tradus din textul original grec: „Cartea Genezei lui Isus Cristos”. Ştim că Biblia începe cu Cartea Genezei, în care ni se descrie crearea lumii şi a lui Adam, primul om. Cu Cristos începe o nouă Geneză, o nouă creaţie, o nouă Biblie; o nouă omenire se naşte. De altfel, apostolul Pavel îl numeşte pe Cristos noul Adam.

Urmează apoi o listă lungă şi obositoare de nume, aparent inutilă. Am spus aparent, deoarece evanghelistul nu a pus aceste nume la întâmplare. Sfântul Matei a voit să arate, prezentându-ne acest arbore genealogic, că Isus, Mesia, nu a căzut din cer ca un meteorit, ci că el îşi are rădăcinile înfipte în istoria omenirii, că venirea lui în lume a fost pregătită de Dumnezeu deja din vremurile lui Abraham.

Genealogia prezentată de sfântul Matei este simplă: de la Abraham până la David - 14 generaţii, de la David până la robia din Babilon - 14 generaţii, de la robia din Babilon până la Cristos - 14 generaţii. 14 este o cifră simbolică, este dublul lui 7, iar şapte este simbolul plinătăţii; 14 este plinătatea plinătăţii. Originea lui Isus o găsim deja în Abraham. Isus îmbrăţişează întreaga istorie a Israelului şi în el îşi găseşte împlinirea vechiul popor al lui Dumnezeu. Am auzit în listă numele lui Asaf, cel care a compus câţiva psalmi, şi numele lui Amos, unul dintre profeţi. Sfântul Matei îi introduce în genealogie pentru a ne arăta că Isus este Mesia, cel pe care l-au cântat psalmii mesianici şi pe care l-au prevestit profeţii.

Lista cuprinde aproape numai nume de bărbaţi. Dar suntem surprinşi să găsim şi patru nume de femei. Când ne gândim însă cine au fost aceste femei, rămânem cel puţin şocaţi, dacă nu scandalizaţi: Tamar, incestuoasa, care a avut un copil de la socrul ei (Gen 38,1-30); Rahab, prostituata, care i-a adăpostit pe spionii lui Iosue la Ierihon (Ios 2-6); Rut, o păgână venită din ţări străine şi pripăşită la Betleem; Betsabeea, femeia adulteră a lui David şi mama lui Solomon. Evanghelistul vrea să arate, amintind aceste femei păcătoase, că Isus a venit în lume pentru omenirea păcătoasă, ca să ispăşească toate păcatele oamenilor din toate timpurile. Iată pentru ce, spre deosebire de Postul Mare, zilele Adventului trebuie să fie zile de bucurie şi speranţă.