en-USro-RO

| Login
21 noiembrie 2019

Omilia Duminicii

Timpul Adventului
 
Timpul Crăciunului
 
Timpul Postului Mare
 
Săptămâna Sfântă
 
Sfântul Triduum Pascal
 
Timpul Pascal
 
Timpul de peste an
 
Sfinţii
 

Calendarul zilei

Joi, 21 noiembrie 2019

Sfintii zilei
Prezentarea la Templu a Sf. Fc. Maria **
Liturghierul Roman
Prezentarea la Templu a Sf. Fc. Maria **
Liturghie proprie, prefațã pentru sfânta Fecioarã Maria
alb, P
Lectionar
Zah 2,14-17: Bucurã-te, fiica Sionului, cãci, iatã vin!
Ps Lc 1,46-55: Mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic: și numele lui e sfânt.
Mt 12,46-50: Întinzându-și mâna spre discipolii sãi, a spus: „Iatã mama mea și frații mei!”
Meditatia zilei
Prezentarea la Templu a Sf. Fc. Maria **

La Liturghia de azi, lecturile biblice ne prezintă istoria a două femei sterile: soţia lui Manoah, şi Elisabeta, soţia lui Zaharia, şi naşterea miraculoasă a doi copii: Samson şi Ioan Botezătorul. De altfel, în Sfânta Scriptură găsim o serie întreagă de femei sterile: Sara, Ana - mama lui Samuel, mama lui Samson, Elisabeta, dar care nasc prin intervenţia extraordinară a lui Dumnezeu. Ele prevestesc şi pregătesc maternitatea feciorelnică a Mariei, arătând concret că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.

În cazul tuturor naşterilor miraculoase, inclusiv în cazul Mariei, există patru aspecte de luat în considerare:

– un înger ce anunţă naşterea copilului;

– obiecţia care se ridică: sterilitatea, bătrâneţea: „Cum e posibil să se mai nască un copil?”;

– îngerul prevesteşte un semn care arată că minunea se va împlini;

– numele copilului este stabilit de însuşi Dumnezeu, acesta indicând misiunea la care era chemat.

În Vechiul Testament, sterilitatea era considerată cea mai mare nenorocire, o ocară, o umilinţă supremă pentru o femeie; femeia fără copii era considerată pedepsită, blestemată de Dumnezeu. Să ne gândim la Sara, dispreţuită de sclava ei; la Ana, mama lui Samuel, care plângea cu foc la sanctuarul din Şilo, la fiica lui Iefte, care i-a cerut tatălui său îngăduinţa să bocească două luni înainte de a fi sacrificată; să jelească nu pentru că avea să moară, ci fiindcă avea să moară nemăritată, fără copii; să ne gândim la Elisabeta, căreia Dumnezeu i-a ridicat ocara de a nu avea copii. Dar aceste dispreţuite ale lumii au devenit favoritele lui Dumnezeu. Prin intervenţia lui Dumnezeu, ele, sterilele, au avut parte de o fecunditate extraordinară, miraculoasă.

Maria, hotărând să rămână fecioară, a îmbrăţişat de bunăvoie toate suferinţele şi umilirile femeilor sterile din Vechiul Testament. Dar Dumnezeu a privit la smerenia slujitoarei sale: rodnicia, maternitatea ei nu pot fi egalate: a ajuns Mamă a Mântuitorului, Mamă a celor mântuiţi.

Maria este icoana desăvârşită a persoanelor consacrate. Ca şi Maria, îmbrăţişând viaţa de feciorie pentru împărăţia cerurilor, ele sunt chemate la o maternitate spirituală infinit mai preţioasă decât maternitatea biologică – sunt chemate să nască suflete pentru cer.