en-USro-RO

| Login
25 iunie 2018

Omilia Duminicii

Timpul Adventului
 
Timpul Crăciunului
 
Timpul Postului Mare
 
Săptămâna Sfântă
 
Sfântul Triduum Pascal
 
Timpul Pascal
 
Timpul de peste an
 
Sfinţii
 

Calendarul zilei

Luni, 25 iunie 2018

Sfintii zilei
Sf. Wilhelm, abate
Liturghierul Roman
Luni din sãptãmâna a 12-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã
verde, IV
Lectionar
2Rg 17,5-8.13-15a.18: Domnul s-a aprins de o mare mânie împotriva triburilor lui Israel și le-a îndepãrtat de la el; n-a mai rãmas decât tribul lui Iuda.
Ps 59: Ascultã-ne, Doamne: sã ne mântuiascã dreapta ta!
Mt 7,1-5: Scoate mai întâi bârna din ochiul tãu!

Meditatia zilei
Luni din sãptãmâna a 12-a de peste an

4 ianuarie
1.

 

Citind în continuare, la sfânta Liturghie, din Evanghelia sfântului Ioan, astăzi ne-a fost dat să auzim un episod foarte frumos şi instructiv: Isus îşi alege primii ucenici. Unul dintre cei doi ucenici, care a auzit cuvintele lui Ioan Botezătorul: „Iată Mielul lui Dumnezeu”, şi s-a luat pe urmele lui Isus, a fost Andrei. Acesta avea un frate cu numele de Simon şi l-a adus la Isus. Isus l-a fixat cu privirea. Când, în Evanghelie, găsim expresia „l-a fixat cu privirea”, suntem avertizaţi că în momentul acela se întâmplă un lucru deosebit de important. L-a fixat cu privirea şi i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona. De acum, te vei chema Chefa, adică piatră, stâncă”.

E un lucru frecvent în Biblie; când Dumnezeu îi adresează unui om o chemare specială, când îi încredinţează unui om o misiune deosebită, care îi schimbă radical destinul şi direcţia vieţii, îi schimbă numele. Aşa s-a întâmplat cu Abraham, aşa s-a întâmplat cu Sara, aşa s-a întâmplat cu Iacob, care a devenit Israel, aşa s-a întâmplat cu Saul, care a devenit Pavel. Isus îi adresează lui Simon o chemare specială, îi încredinţează o misiune specială: îl face apostol şi piatră de temelie a Bisericii sale. Îi schimbă radical viaţa, o dată cu numele. Aşa se explică faptul că urmaşii lui Petru, când sunt aleşi, îşi schimbă numele: Joseph Ratzinger a devenit Benedict al XVI-lea.

Cristos adresează unor persoane o chemare cu totul specială, care le schimbă complet viaţa: e chemarea la preoţie şi la viaţa consacrată, la călugărie. De aceea, în unele congregaţii, când se depun voturile, se schimbă şi numele. Această vocaţie vine de la Cristos. E o vorbă care spune: „Dacă nu eşti chemat, fă să fii chemat”. Complet greşit. Numai Cristos cheamă, şi chemarea lui este din veşnicie.

Dar, în afară de aceste chemări speciale, există o chemare generală pentru toţi oamenii: chemarea la credinţă, la Botez. Această chemare presupune schimbarea numelui. Cine se botează îşi schimbă numele dinainte cu un nume creştin. Iar această schimbare a numelui presupune o schimbare radicală a vieţii, a sentimentelor, a modului de a gândi.

La Botez, fiecăruia Cristos ne-a spus ca lui Simon din Evanghelia de azi: „Tu nu vei mai fi un simplu om, ci te vei chema creştin; tu nu vei mai fi un om mort în păcate, nu vei mai fi un fiu al Diavolului, ci vei fi un om viu, un fiu al lui Dumnezeu”. Nimic nu e mai trist pe faţa pământului decât un om chemat la Botez, la sfinţire, cu nume de creştin, dar cu viaţă de nebotezat. Păcatul distruge demnitatea de fii ai lui Dumnezeu. Ne-o spune sfântul Ioan în prima lectură: „Cine e născut din Dumnezeu prin botez nu păcătuieşte; cine păcătuieşte este de la Diavol”. După aceasta se deosebesc fiii lui Dumnezeu de fiii Diavolului.

Dacă l-am întreba şi noi pe Isus, ca cei doi ucenici din Evanghelie: „Învăţătorule, unde locuieşti?”, răspunsul ar fi: „Locuiesc în sufletul tău, dacă nu m-ai izgonit prin păcat. La Botez m-am instalat în sufletul tău, căci: «Dacă mă iubeşte cineva, Tatăl meu îl va iubi şi vom veni la el şi vom face sălaş la el»”.