en-USro-RO

| Login
18 noiembrie 2018

Calendarul zilei

Duminică, 18 noiembrie 2018

Sfintii zilei
Sfințirea Bazilicilor „Sf. Petru” și „Sf. Paul”;
Fer. Carolina Kozka, fc. m.
Liturghierul Roman
† DUMINICA a 33-a de peste an
Liturghie proprie, Gloria, Credo, prefațã duminicalã
verde, I
Lectionar
Dan 12,1-3: În acel timp va fi salvat poporul tãu.
Ps 15: Pãzește-mã, Dumnezeule, pentru cã îmi caut refugiu în tine!
Evr 10,11-14.18: El, printr-o singurã jertfã, i-a dus la desãvârșire pentru totdeauna pe cei care sunt sfințiți.
Mc 13,24-32: Va aduna pe toți aleșii sãi din cele patru vânturi.

Gandul Zilei

17 octombrie 2018

Israelul învaţă prin asemănări să se teamă de Domnul şi să rămână statornic în slujirea lui

Din tratatul Împotriva ereziilor al sfântului Irineu, episcop

 

(Cartea 4, 14, 2-3; 15, 1: SCh 100, 542.548)

 

Dumnezeu l-a creat pe om încă de la început cu scopul de a-l umple cu darurile sale; i-a ales pe patri­arhi pentru a le dărui mântuirea; şi-a pregătit din timp un popor pentru a-i învăţa pe cei care îl ignorau să-l slujească pe Dumnezeu; a prestabilit slujirea profeţilor pentru a-i educa pe oameni să poarte în sine Duhul şi să se bucure de comuniunea cu Dumnezeu. El, care nu are nevoie de nimeni, a acordat comuniunea cu sine celor care aveau nevoie de el. Pentru cei care îi erau plăcuţi, a desenat edificiul mântuirii, aşa cum ar face un arhitect. A fost el însuşi călăuză pentru cei care nu cunoşteau drumul în Egipt. Celor care rătăceau prin pustiu le-a dat o lege adaptată. A acordat celor care au intrat în ţara promisă o moştenire potrivită. În sfârşit, în favoarea celor care se întorc la Tatăl, a tăiat viţelul cel îngrăşat şi le-a dăruit haina cea mai frumoasă. Astfel, în diferite moduri, el a dispus neamul omenesc în vederea marii „simfonii” a mântuirii.

În Apocalips, sfântul Ioan spune: Glasul lui era ca un vuiet de ape multe (Ap 1,15). Cu adevărat, sunt multe apele Duhului lui Dumnezeu, pentru că Tatăl este bogat în resurse infinite. Trecând prin aceste ape, Cuvân­tul a oferit cu dărnicie asistenţa sa celor care îi erau supuşi, stabilind pentru fiecare creatură o lege adaptată şi potri­vită.

Astfel, a dat poporului legile pentru construirea cor­tului, pentru edificarea templului, pentru alegerea leviţilor, ca şi pentru jertfe, ofrande şi purificări şi toate cele­lalte pentru slujirea cultului.

Pentru a spune adevărul, el nu avea deloc nevoie de toate acestea. Dintotdeauna el a fost plin de tot binele, având în sine orice mireasmă şi parfum plăcut, chiar înainte de a veni Moise. Însă voia să educe poporul care era tentat continuu să se întoarcă la idoli. Voia să-l dispună, cu multe intervenţii şi ajutoare, să persevereze în slujirea lui Dumnezeu, chemându-l prin lucrurile secun­dare la cele primare, prin figuri la adevăr, prin lucrurile vremelnice la cele veşnice, prin cele trupeşti la cele spirituale şi prin cele pământeşti la cele cereşti, aşa cum i-a fost spus lui Moise: Priveşte şi respectă modelul care ţi s-a arătat pe munte (Ex 25,40).

Într-adevăr, în cele patruzeci de zile, el a învăţat să reţină cuvintele lui Dumnezeu, stilul său caracteristic, imaginile spirituale şi prefigurările lucrurilor viitoare, aşa cum spune şi Paul: Ei beau din piatra spirituală care îi urma, iar piatra era Cristos (1Cor 10,4). Şi din nou, făcând aluzie la lucrurile care erau stabilite în lege, el adaugă: Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să fie un exemplu şi au fost scrise ca învăţătură pentru noi, cei la care a ajuns sfârşitul veacurilor (1Cor 10,11).

Aşadar, prin intermediul figurilor, Israelul învăţa să se teamă de Dumnezeu şi să persevereze în slujirea sa. De aceea, legea era pentru ei, în acelaşi timp, o regulă de viaţă şi o profeţie a lucrurilor viitoare.