SFÂNTUL SIMION BĂTRÂNUL

Sfântul evanghelist Luca, istorisind naşterea şi copilăria lui Isus, aminteşte de un bătrân cu numele Simeon, care i-a întâmpinat pe Iosif şi pe Maria când au venit la templul din Ierusalim pentru ceremonia „purificării”, la patruzeci de zile după naştere. Luând în braţele sale slăbite pruncul adus de tinerii soţi, venerabilul bătrân face prima mărturisire solemnă a credinţei în misiunea lui Mesia, de mântuitor al neamului omenesc: „Acum, slobozeşte-l pe robul tău, Stăpâne, după cuvântul tău, în pace. Căci ochii mei au văzut mântuirea Ta înaintea feţei tuturor popoarelor. Lumină spre luminarea tuturor neamurilor şi slava poporului Tău, Israel” (Luca II, 29-32).

Apoi, el o binecuvântează pe mama fericită a dumnezeiescului Mântuitor şi, cu durere, o previne asupra greutăţilor ce le va avea de întâmpinat: „Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va trezi împotrivire; chiar prin sufletul tău va trece o sabie, ca să se dea pe faţă gândurile multor inimi” (Luca II, 34-35).

Alte amănunte nu se cunosc despre Sfântul Simeon, canonizat de însuşi cuvântul Cărţii Sfinte, care-l numeşte „om drept şi temător de Dumnezeu” (Luca II, 25). Părerea că el ar fi fost tatăl lui Gamaliel, viitorul profesor al Apostolului Paul, nu poate fi dovedită istoric, dar nici nu poate fi exclusă.

Numele Simeon a fost purtat de mai multe personaje biblice, în primul rând, de unul dintre copiii patriarhului Iacob; la naşterea acestui copil, Lea, mama, a exclamat: „A auzit Domnul ruga mea!” (Facerea, 29,33) şi i-a pus numele Simeon, adică „Domnul ascultă ruga”. Cuvântul Simeon are la bază particula shama = a auzit, a îndeplinit. Acest nume se dădea copiilor ce s-au născut în urma rugăciunilor părinţilor. Formele Simeon şi Simion se apropie de un nume grecesc mai vechi, Simon, care are la bază adjectivul simos–simon = cârn. În franceză există numele de familie Camus = Cârnul, nume sau prenume ce se întâlneşte şi în limba română; în realitate, se folosesc toate trei formele: Simion, Simeon, Simon, cu acelaşi înţeles. Există şi formele feminine: Simona, Simina.