en-USro-RO

| Login
22 iunie 2018

Cautare Sfinti

Indice Alfabetic Sfinti

A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T Ț U V X Z

Calendarul zilei

Vineri, 22 iunie 2018

Sfintii zilei
Ss. Paulin de Nola, ep. *; Ioan Fisher, ep. și Thomas Morus, m. *; 

Niceta de Remesiana, ep.
Liturghierul Roman
Vineri din sãptãmâna a 11-a de peste an
Liturghie la alegere, prefațã comunã 
verde (alb, roșu), III
Lectionar
2Rg 11,1-4.9-18.20 : L-au uns rege și toți l-au aclamat bãtând din palme și strigând: „Trãiascã regele!”
Ps 131 : Dumnezeu și-a ales locuința în mijlocul poporului sãu.
Mt 6,19-23 : Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta
.
Meditatia zilei
Vineri din sãptãmâna a 11-a de peste an

SFÂNTUL FELIX DE VALOIS (?-1212)
pustnic

Mulţi dintre regii Franţei au aparţinut unei mari familii numite Valois, după numele ţinutului în care strămoşii lor şi-au avut proprietăţile şi castelele, ţinut aflat la Nord de Paris. Între strămoşii îndepărtaţi ai dinastiei Valois se află şi Sfântul Felix de Valois. El a trăit în veacul al III-lea. În acea perioadă, Europa şi creştinătatea au avut de suferit foarte mult din partea piraţilor ce veneau pe Marea Mediterană, care, coborând pe uscat, luau ostatici şi-i vindeau apoi ca sclavi în Nordul Africii. Pentru răscumpărarea acestora se cereau sume mari de bani sau alţi oameni în schimb.

Felix, fiul unei familii nobile din Valois, renunţând la comodităţile oferite de situaţia lui, s-a retras într-o pădure, spre a-şi afla pacea sufletului în desăvârşita unire cu Dumnezeu, petrecându-şi viaţa în rugăciune şi în muncă. Aici a fost vizitat într-o zi de către un profesor de la Universitatea din Paris, Ioan de Matha (1160-1213), venit să-i ceară sfatul asupra unui gând ce-i frământa sufletul de multă vreme: i se părea că Dumnezeu îl cheamă să părăsească activitatea plăcută a învăţământului şi să încerce a traduce în faptă legea iubirii creştine, făcând ceva pentru eliberarea nenumăraţilor creştini aflaţi în suferinţele şi primejdiile robiei. Pustnicul Felix i-a destăinuit că şi el a avut acea inspiraţie. După ce s-au rugat împreună, au hotărât să întemeieze un institut, sub formă de ordin călugăresc, care să cultive în inimile creştinilor conştiinţa responsabilităţii faţă de soarta fraţilor lor căzuţi în sclavie, să pregătească bărbaţi vrednici, capabili de a se jertfi pe ei înşişi, să adune fondurile necesare şi să organizeze acţiunea de eliberare. Institutul a fost pus sub ocrotirea Preasfintei Treimi, izvorul şi icoana vie a Iubirii, iar membrii institutului s-au numit trinitarieni. După ce, în anul 1198, au primit aprobarea papei Inocenţiu al III-lea, Felix a întemeiat şi a condus un Institut al „Sfintei Treimi” în Franţa, iar Ioan a făcut acelaşi lucru în Italia.

Istoria ne arată că iniţiativa lor a redat libertatea şi chiar viaţa miilor de creştini căzuţi în mâinile piraţilor; acesta este rodul preţios al înţelepciunii şi iubirii Sfântului Felix de Valois şi al prietenului său, Sfântul Ioan de Matha, care au înţeles că deplina unire cu Dumnezeu se realizează în slujirea aproapelui aflat în suferinţă, slujire ce este adevărată şi statornică numai dacă izvorăşte şi se hrăneşte din studiu şi din rugăciune.