en-USro-RO

Inregistrare | Login
12 decembrie 2017

Cautare Sfinti

Indice Alfabetic Sfinti

A B C D E F G H I Î J K L M N O P R S Ş T Ț U V X Z

Calendarul zilei

Marţi, 12 decembrie 2017

Sfintii zilei
Ss. Fc. Maria de la Guadalupe *; Epimah şi Alexandru, m.
Liturghierul Roman
Marţi din săptămâna a 2-a din Advent
Liturghie proprie, prefaţă pentru Advent I
violet (alb), II
Lectionar
Is 40,1-11: Dumnezeu mângâie poporul său.
Ps 95: Iată, Dumnezeul nostru va veni cu putere.
Mt 18,12-14: Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri: să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici.
Meditatia zilei
Marţi din săptămâna a 2-a din Advent

SFÂNTUL SATURNIN (sec. al III-lea)

 

Primul episcop al oraşului Toulouse din Franţa a fost Sfântul Saturnin; el este unul dintre sfinţii veneraţi în mod deosebit în Franţa, sub numele de Sernin, şi în Spania, unde este considerat patron al toridelor. Passio Saturnini, istoria suferinţelor lui Saturnin, este un document foarte important pentru cunoaşterea situaţiei Bisericii în Galia; Passio este scrisă între anii 430-450 şi afirmă că Saturnin şi-a stabilit reşedinţa la Toulouse pe timpul împăratului Decius (248-251). În această perioadă, în Galia existau puţine comunităţi creştine, având un număr mic de credincioşi, în timp ce templele păgâne gemeau de mulţimi care aduceau sacrificii zeilor.

Se pare că Saturnin a venit la Toulouse din Africa, unde acest nume era foarte răspândit, sau din părţile Orientului, după cum afirmă Missale; în scurtă vreme, a format în jurul său o comunitate mică de creştini, cu care se întâlnea pentru sfintele slujbe într-o locuinţă aflată în afara oraşului, pe o proprietate a lui. Mergând spre lăcaşul de închinare, Saturnin trecea zilnic prin faţa Campidoliului, principalul templu păgân, închinat lui Iovis Capitolinul, unde preoţii păgâni jertfeau un taur pentru a afla răspunsuri la întrebările credincioşilor. Prezenţa lui Saturnin făcea ca idolii să devină muţi şi preoţii templului nu au întârziat să-l denunţe pe episcopul creştin că îi insultă pe zei, şi astfel, abate mânia lor asupra poporului. Într-o zi, mulţimea l-a înconjurat ameninţătoare pe episcop şi i-a cerut să jertfească el însuşi un taur pe altarul lui Iovis. Saturnin a refuzat, declarând că nu-i este teamă de fulgerele lui Iovis, deoarece el nici nu există. Mulţimea înfuriată s-a repezit asupra lui şi l-a legat de gâtul taurului; apoi au îmboldit animalul cu vârfuri metalice ascuţite şi el a început să coboare iritat treptele templului.

Cu trupul sfărâmat, curajosul episcop a fost lăsat în mijlocul străzii şi, peste puţin timp, a murit. Două femei creştine au adunat rămăşiţele pământeşti ale lui Saturnin şi le-au înmormântat „într-o groapă foarte adâncă”. După un secol, sfântul episcop Ilarie a ridicat o bisericuţă de lemn în acest loc. Mai târziu, în secolul al VI-lea, ducele Leunebaldo a pus să fie scoase relicvele sfântului martir şi, pentru cinstirea lor, a zidit o biserică măreaţă din piatră. Pierre Rouge, episcop de Toulouse în secolul al XI-lea, a hotărât construirea unei bazilici în care apoi au fost depuse relicvele Sfântului Saturnin, primind numele de Bazilica Saint-Sernin-du-Taur – „Sfântul Saturnin al Taurului”; începând din secolul al XIII-lea, se numeşte Nôtre Dame du Taur şi este un mare loc de pelerinaj şi o mândrie arhitectonică a oraşului Toulouse.

 

Numele personal Saturnin este un nume vechi romanic, derivat din numele zeului Saturnus, zeul Timpului; identic cu Cronos al grecilor. După mitologia romană, Saturn a fost alungat din cer de către Zeus şi s-a refugiat în ţinutul Latium – regiune în centrul Italiei -, unde i-a învăţat pe oameni agricultura şi dragostea de pace, ajutându-i să trăiască o epocă fericită - „epoca de aur”. Ca o cinstire a zeului Saturn şi o urare de viaţă prosperă, a început să fie folosit numele Saturnin. Creştinii au preluat acest nume, reţinând sensul de om al prosperităţii şi al păcii şi dovedind, prin sfinţii care au purtat numele Saturnin, că pacea şi prosperitatea deplină sunt rodul iubirii sincere faţă de Cristos Mântuitorul.