Istoria acestei tinere şi mult venerate martire se împlineşte cu ultima persecuţie decretată şi coordonată de împăratul Flavius Claudius Iulian, care a renegat credinţa creştină şi a încercat să reinstaureze cultul păgân.

Sfântul Andrei, fratele lui Simon Petru; el a fost chemat mai înainte de ceilalţi şi, pentru acest motiv, grecii îi acordă supranumele de „protocletul”. Sfântul Andrei şi-a desfăşurat activitatea apostolică în ţinuturile din jurul Mării Negre şi a sfârşit viaţa în Grecia, la Patras, unde a fost răstignit pe o cruce în formă de X.

Primul episcop al oraşului Toulouse din Franţa a fost Sfântul Saturnin; el este unul dintre sfinţii veneraţi în mod deosebit în Franţa, sub numele de Sernin, şi în Spania, unde este considerat patron al toridelor.

Numele Sfintei Ecaterina este strâns legat de „medalia miraculoasă” cunoscută şi purtată cu pietate de către mulţi credincioşi ai Bisericii Catolice, ca simbol al iubirii Preacuratei Fecioare Maria faţă de ei şi al încrederii lor în ocrotirea Mamei Cereşti.

Sfântul Virgil s-a născut la începutul secolului al VIII-lea, în Irlanda, a fost călugăr şi apoi abate al mănăstirii din Aghaboe, iar în anul 743, a părăsit „insula sfinţilor” şi a trecut pe continent, începând lunga sa călătorie misionară, ce avea să se sfârşească în Carintia.

Ecaterina, fiica regelui Costus al Ciliciei şi a prinţesei Sabinella, a fost trimisă la Alexandria pentru a se instrui la şcoala renumiţilor filosofi de acolo. La vârsta de şaptesprezece ani, era cea mai frumoasă şi cea mai învăţată tânără din oraş, dar s-a dedicat Domnului.

Prima vestire a creştinismului în Vietnam a ajuns în  regiuneaCocincina prin opera misionarilor portughezi şi spanioli, la începutul secolului al XVI-lea, dar abia în secolul următor, a început să prindă consistenţă prin opera misionarilor francezi.

Columban a rămas celebru prin asprimea ascezei sale, în timp ce puţini sunt cei care cunosc spiritul său sensibil de poet.S-a născut în Irlanda, în provincia Leinster, şi era singurul fiu al unei familii bogate dar a renunţat la toate şi a intrat în mănăstire.

Numele ei este pomenit zilnic în rugăciunea liturgică romană, împreună cu ale tinerelor martire Agata, Lucia, Agnesa şi Anastasia; numeroase coruri, orchestre, formaţiuni muzicale de orice categorie sunt puse sub patronajul ei, fiind considerată patroana muzicii sacre şi a tuturor cântăreţilor.

Comemorarea Prezentării în Templu a Sfintei Fecioare este de o însemnătate deosebită, nu numai pentru că aminteşte unul dintre „misterele” vieţii această comemorare este un act concret de ecumenism, de întâlnire cu fraţii noştri din Orient.

În anul 862, nobilii şi clerul din Estul Angliei l-au ales şi l-au încoronat ce rege, la Norfolk, pe tânărul Edmond. A avut o domnie nefericită, deoarece a trebuit să ţină piept invaziilor din partea normanzilor, iar în 870, a fost capturat şi decapitat de către Vikingi. Avea 29 de ani.

Felix, fiul unei familii nobile din Valois, renunţând la comodităţile oferite de situaţia lui, s-a retras într-o pădure, spre a-şi afla pacea sufletului în desăvârşita unire cu Dumnezeu, petrecându-şi viaţa în rugăciune şi în muncă.

Pentru sărbătoarea Cristos, Regele universului, cu care se şi închie anul liturgic, Biserica ne propune în acest an (A) unul din cele mai grandioase „tablouri” ale evangheliei sfântului Matei. El surprinde un moment decisiv al istoriei umanităţii: reunirea tuturor în faţa lui Isus.