Sâmbătă, 26 mai 2012

Biserica unică, în unitatea ei, vorbește în toate limbile

Din Predicile unui autor african din secolul al șaselea

(Pred. 8, 1-3: PL 65, 743-744)

Apostolii au vorbit în toate limbile. Desigur, așa a voit Dumnezeu să manifeste atunci prezența Duhului Sfânt, astfel încât cel care îl va primi să poată vorbi în toate limbile. Într-adevăr, fraților preaiubiți, trebuie înțeles bine că tocmai grație Duhului Sfânt dragostea lui Dumnezeu se află în inimile noastre.

Și deoarece dragostea trebuia să adune Biserica lui Dumnezeu din toate părțile lumii, un singur om, primindu-l pe Duhul Sfânt, a putut atunci să vorbească toate limbile. Astfel, Biserica, adunată prin lucrarea Duhului Sfânt, exprimă acum unitatea sa în toate limbile.

De aceea, dacă ne va spune cineva: „L-ai primit pe Duhul Sfânt, din ce motiv nu vorbești în toate limbile?”, tu trebuie să răspunzi: „Desigur că vorbesc în toate limbile, de fapt, sunt inserat în acel trup al lui Cristos, adică în Biserică, și ea vorbește toate limbile. În realitate, ce altceva a voit Dumnezeu să semnifice prin prezența Duhului Sfânt, dacă nu faptul că Biserica sa va vorbi în toate limbile?”

În felul acesta s-a împlinit ceea ce Domnul a promis: Nimeni nu pune vinul nou în burdufuri vechi, ci vinul nou se pune în burdufuri noi și astfel, amândouă se păstrează (cf. Lc 5,37-38).

De aceea, atunci când s-a auzit vorbindu-se în toate limbile, pe bună dreptate spuneau unii: Aceștia sunt plini de must (Fap 2,13). Într-adevăr, ei deveniseră burdufuri noi reînnoite de harul sfințeniei, în așa fel încât umpluți cu vin nou, adică cu Duh Sfânt, vorbind toate limbile, erau înflăcărați și reprezentau prin acea minune evidentă faptul că Biserica va deveni catolică prin intermediul limbilor tuturor popoarelor.

Așadar, celebrați această zi ca mădulare ale unicului trup al lui Cristos. Într-adevăr, nu o veți celebra în mod inutil dacă veți fi ceea ce celebrați. Adică, dacă veți fi încorporați în acea Biserică pe care Domnul o umple cu Duhul Sfânt, o extinde cu puterea sa în toată lumea, o recunoaște a sa, fiind recunoscut de ea. Mirele nu și-a părăsit Mireasa, de aceea nimeni nu-i poate da o altă mireasă.

Într-adevăr, numai vouă, care sunteți formați din unirea tuturor popoarelor, adică vouă, Biserică a lui Cristos, membre ale lui Cristos, trup al lui Cristos, mireasă a lui Cristos, vă spune Apostolul: Îngăduiți-vă unii pe alții în iubire și străduiți-vă să mențineți unitatea Duhului în legătura păcii (cf. Ef 4,2-3). Vedeți că, acolo unde a poruncit să ne îngăduim reciproc, acolo a așezat iubirea. Unde a constatat speranța unității, acolo a arătat legătura păcii. Aceasta este casa lui Dumnezeu, edificată cu pietre vii, în care el se complace să locuiască și unde ochii săi să nu trebuiască să fie ofensați de nici o dezbinare nefericită.